Foto: G4Food
Ora 11 dimineață, într-o joi de final de octombrie, la București: în salonul de degustări de la subsolul unui magazin de vinuri, câțiva profesioniști așteaptă în jurul unei mese pe care sunt aliniate 12 sticle de vinuri ca pe ecranul televizorului să apară producătorul acestora din Germania.
Întâlnirea se repetă, în diverse condiții, în vreo 12 alte țări: are loc evaluarea „în avanpremieră” a unor vinuri trimise direct de la producător și care încă nu sunt disponibile pe piață, ci vor începe să fie vândute de cramă abia peste 11 luni. Întâlnirile fizice precum cea descrisă au loc pentru ca importatorii de vinuri să poată judeca produsele și să decidă, apoi, ce comenzi va face fiecare.
În cursul întâlnirii, se prezintă fiecare vin și fiecare parcelă de viță-de-vie din care provine, se ilustrează caracteristicile topografice ale fiecărei parcele și cele meteorologice ale fiecărui an de recoltă, se pun întrebări.
E vorba de Rieslinguri apreciate de specialiștii internaționali cu punctaje între 95 și 99 puncte (dintr-un maxim de 100 posibile) – referințe în domeniu pe plan mondial. Crama are o reputație de top în rândul specialiștilor și o istorie neîntreruptă de tranzacționare internațională de câteva sute de ani în portofoliul celor mai prestigioase case de comerț de specialitate.
Nu e chiar “o zi obișnuită la birou”, căci vinurile de înaltă calitate din soiul Riesling de Rhin nu sunt în general în topul preferințelor pentru consumatorul obișnuit, ci se adresează unui segment extrem de rarefiat de public – și asta cu atât mai mult în România.
