FOTO: Dreamstime/Stevanovicigor
Valurile de căldură, secetele și inundațiile care au marcat vara anului 2025 au generat pierderi de 43 de miliarde de euro pentru economia europeană, potrivit unui studiu al economiștilor publicat luni, care subliniază că aceste costuri imediate sunt doar începutul, scrie France Presse, citat de G4Media.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Studiul, condus de Sehrish Usman de la Universitatea din Mannheim (Germania) împreună cu doi coautori de la Banca Centrală Europeană, se bazează atât pe date meteorologice, cât și pe modele economice de estimare a daunelor cauzate de fenomene meteorologice extreme, care au devenit mai frecvente și mai intense din cauza schimbărilor climatice.
Studiul ia în considerare consecințele directe, cum ar fi distrugerea drumurilor, clădirilor sau recoltelor în timpul inundațiilor, dar și consecințele indirecte, cum ar fi pierderile de producție cauzate de timpul necesar pentru reconstrucția unei fabrici, pierderile de vieți omenești sau costurile legate de adaptare.
De asemenea, studiul include și impactul pe termen lung, deoarece „costul real al evenimentelor extreme (…) depășește cu mult efectele imediate”, subliniază autorii.
Astfel, raritatea sau distrugerea anumitor produse din cauza secetei poate duce la inflație pe termen mediu sau lung.
Luând în considerare toate aceste elemente, studiul estimează că, până în 2029, costurile macroeconomice generate de catastrofele din vara anului 2025 ar putea ajunge la 126 de miliarde de euro.
Spania, Franța și Italia se detașează ca fiind țările cele mai afectate, fiecare dintre ele confruntându-se în acest an cu pierderi de peste 10 miliarde de euro. Acestea ar putea depăși 30 de miliarde de euro pe termen mediu, vara aceasta fiind revelatoare pentru multiplicarea valurilor de căldură și a secetelor.
Țările din Europa Centrală și de Nord suferă daune mai puțin importante, dar inundațiile tind să se înmulțească în ultimii ani, ceea ce ar trebui să crească costul perturbărilor meteorologice, notează studiul.
Autorii subliniază că aceste cifre sunt probabil subestimate, deoarece nu iau în considerare efectele cumulative (valurile de căldură și seceta fiind adesea concomitente) și alte repercusiuni ale schimbărilor climatice, cum ar fi incendiile.
Cifrele privind pierderile economice compilate în general de reasiguratori acoperă doar daunele cauzate bunurilor materiale și omit alte efecte indirecte, cum ar fi scăderea productivității legate de căldură, remarcă aceștia.
