Ne concentrăm foarte mult pe mâncare și, mai ales, pe farfuria perfectă. Dar oare înțelegem ce se întâmplă în corpul nostru când mâncăm sau imediat după?
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Ai observat că după o masă copioasă parcă „te ia cu cald” sau chiar te simți ușor amețit? Nu e doar o impresie, corpul își redistribuie energia și activează sistemul imunitar imediat după ce primește hrană.
„Focul digestiei” – efectul termic al alimentelor
Atunci când mâncăm, corpul consumă energie pentru a digera, absorbi și metaboliza nutrienții. Această cheltuială energetică se numește efect termic al alimentelor (ETA) și se manifestă printr-o creștere ușoară a temperaturii. Proteinele induc cea mai mare producție de căldură. Carbohidrații și grăsimile contribuie într-o măsură mai mică.
Fluxul sanguin și senzația de amețeală
Un alt fenomen important este faptul că o mare parte din sânge se redistribuie spre sistemul digestiv pentru a susține activitatea stomacului și intestinelor. Vasele de sânge din tractul digestiv se dilată, pentru a aduce oxigen și nutrienți necesari digestiei. E ca și cum, pentru o perioada de timp, corpul își schimbă fiziologia pentru a primi mâncarea respectivă.
Ca efect, fluxul sanguin către extremități și chiar către creier poate scădea temporar.
Acest lucru explică de ce unii oameni simt oboseală, moleșeală sau amețeală după masă, mai ales dacă masă a fost foarte bogată sau dacă există o sensibilitate la reglarea tensiunii arteriale (hipotensiune postprandială). Evitați, așadar, să va ridicați rapid de pe scaun după ce mâncați.
Activarea imunității după masă
Odată cu nutrienții, în sânge ajung și componente alimentare pe care sistemul imunitar le „verifică”. După fiecare masă, globulele albe devin mai active, apare o mică reacție inflamatorie controlată, iar corpul se pregătește să neutralizeze eventuale bacterii sau toxine.
Alimentele vegetale, mai ales cele crude, tind să stimuleze un răspuns imunitar mai blând, antioxidant și antiinflamator. Dar alimentele animale (în special carnea roșie și grăsimile săturate) pot genera un răspuns imunitar mai puternic, dar adesea și mai inflamator.
Proteinele animale sunt foarte hrănitoare și stimulează imunitatea prin aport de aminoacizi esențiali (glutamină, arginină) → importante pentru sinteză anticorpilor. Dar mesele bogate în grăsimi animale și carne roșie pot induce o inflamație postprandială mai intensă
Fructele și legumele crude aduc antioxidanți (vitamina C, polifenoli, carotenoizi) care reduc stresul oxidativ.
Fibrele hrănesc microbiota intestinală → bacteriile bune produc acizi grași cu lanț scurt (butirat, propionat) care au efecte antiinflamatoare și reglează imunitatea.
Studiile arată că o dietă bogată în plante scade proteina C reactivă și alți markeri inflamatori.
Cum susținem aceste procese
- Mese echilibrate (proteine de calitate, fibre, legume, fructe).
- Porții moderate, pentru a evita suprasolicitarea circulației și digestiei. Mâncați mai degrabă puțîn și des decât mese crescute cantitativ și rare.
- Nici o masă fără surse vegetale.
- Hidratare adecvată.
- Mișcare ușoară după masă (plimbare de 10–15 minute), care ajută circulația și activează masă musculară.
Căldura și moleșeala de după masă sunt semne că organismul lucrează intens: digestia consumă energie, sângele este direcționat spre tractul digestiv, iar sistemul imunitar întră în acțiune. Toate aceste procese fac parte din această grozavă mașinărie care ne menține sănătatea.
