Sursa foto: Autoritatea pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului din Turcia (TGA)
Pe 17 noiembrie, iubitorii de deserturi din întreaga lume celebrează Ziua Mondială a Baklavalei, un omagiu adus uneia dintre cele mai rafinate creații ale bucătăriei turcești. Baklavaua, desertul cu șerbet și foietaj fin, este un simbol al rafinamentului culinar, cunoscut pentru gustul său unic și tradiția bogată, notează reprezentanții Autorității pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului din Turcia (TGA).
Originea regală a Baklavalei
Baklavaua își are rădăcinile în bucătăriile Imperiului Otoman, unde era pregătită de bucătari special antrenați, fiind considerată o delicatesă rezervată sărbătorilor și ceremoniilor regale. Rețeta tradițională, transmisă din generație în generație, a fost păstrată cu sfințenie, iar prepararea implică așezarea a 40 de straturi subțiri de aluat, umplute cu fistic, nuci sau alune, coacerea acestora și turnarea șerbetului îndulcit.
Gaziantep – Capitala Baklavalei
Cel mai faimos sortiment este Baklavaua de Gaziantep, prima baklava turcească înregistrată ca „denumire de origine protejată” de către Comisia Europeană, în 2013. Acest oraș din sud-estul Turciei, recunoscut și ca parte a Rețelei Orașelor Creative UNESCO în domeniul gastronomiei, este renumit pentru calitatea excepțională a fisticului folosit și pentru tehnica sa impecabilă de preparare.
Degustătorii descriu experiența baklavalei de la Gaziantep ca fiind completă: „Culoarea sa aurie, sunetul fâșâit al foietajului și aroma inconfundabilă de fistic proaspăt și unt creează un desert de neuitat.”
Varietăți locale și inovații
Diversitatea baklavalei este impresionantă, fiecare regiune a Turciei adăugând o notă distinctă prin umpluturi locale:
- Fisticul predomină la Gaziantep,
- Alunele sunt preferate în regiunea Mării Negre,
- Nucile sunt specifice Anatoliei Centrale,
- Migdalul și semințele de susan caracterizează baklavaua din Tracia.
Există și variații creative, precum „havuç dilimi” (felie de morcov), „midye” (în formă de midie) sau „bülbül yuvası” (cuib de privighetoare), iar „sütlü nuriye” introduce laptele ca alternativă la șerbet.
„Ziua Mondială a Baklavalei este o invitație de a descoperi și aprecia acest desert remarcabil, fie în forma sa tradițională, fie în adaptările moderne. Dacă doriți să experimentați autenticitatea, nimic nu se compară cu o baklava de Gaziantep, savurată cu o ceașcă de ceai turcesc”, menționează TGA.
