foto: pixabay.com
În contextul țintelor ambițioase impuse de Green Deal statelor europene, agricultura, în special zootehnia extensivă este supusă unei reevaluări în vederea identificării unor practici mai prietenoase cu mediul.
Din cele mai vechi timpuri gunoiul de grajd (dejecțiile animalelor) a fost una dintre cele mai accesibile metode de a oferi suprafețelor de teren agricol nutrienții de care are nevoie.
Avantaje ale utilizării acestui îngrășământ natural
- În primul rând se rezolvă problema eliminării deșeurilor.
- Din îngrăşămintele organice se obţin fertilizanți de foarte bună calitate la prețuri foarte mici sau chiar gratis.
- Gunoiul proaspăt de grajd, tratat cu ajutorul tehnologiilor moderne poate deveni mraniță în doar câteva săptămâni.
- În timpul fermentării, biogazul emanat poate fi captat și utilizat atât pentru producerea de energie electrică, cât și drept combustibil pentru unele vehicule sau centrale termice.
- În timpul procesului de fermentare se degajă căldură care poate fi folosită pentru încălzirea clădirilor sau a serelor.
Gunoiul de grajd trebuie prelucrat corespunzător pentru a fi input
Nu e mai puțin adevărat că lăsat la voia întâmplării, gunoiul de grajd constituie o importantă sursă de poluare cu compuși de azot a apelor subterane și de suprafață, cu toate consecințele ce decurg de aici.
Mai mult decât atât, acest îngrășământ organic poate fi un input natural de primă calitate, dar cu condiția ca fermentarea să se realizeze corect și complet. În caz contrar utilizarea acestuia poate duce la creșterea acidității solului și a poluării apei.
Studii efectuate recent la nivel european au arată că acest lucru nu se întâmplă întotdeauna, așa că depozitarea și utilizarea acestuia este strict reglementată și supravegheată în statele membre. Mai mult decât atât UE a fixat 2025 ca termen limită pentru derogările acordate pentru folosirea gunoiului de grajd din ferme. În ciuda faptului că este încă la mare căutare, costurile de depozitare și transport cresc din ce în ce mai mult.
În condițiile măsurile luate la nivel unional, fermele zootehnice riscă să se confrunte, în viitorul apropiat, cu acumulări masive de dejecții. De exemplu, potrivit estimărilor oficiale ale autorităţilor responsabile, surplusul de gunoi de grajd lichid în fermele olandeze ar putea creşte de cinci ori până în 2026.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
Vești bune din Peninsula Iberică
Tehnologia vine în sprijinul sectorului zootehnic pentru ca dejecțiile lichide să fie utilizate ca îngrășământ, dar într-un mod sustenabil pentru soluri și mediu. Dovadă sunt proiectele de cercetare și aplicare care au înflorit de când, în urmă cu un an, reglementările privind solurile agricole au impus restricții asupra anumitor practici.
Începând cu 1 ianuarie 2024, este interzisă, cu unele excepții, aplicarea dejecțiilor prin sisteme de tip farfurie, evantai sau tun; o reglementare care detaliază numeroase aspecte legate de aplicarea gunoiului de grajd pe teren, cu scopul ca această fertilizare a solului agricol să se facă într-un mod sustenabil.
Profesorul titular din cadrul departamentului de Inginerie Agroforestieră al Universității din Santiago de Compostela, Javier Bueno, nu are nicio îndoială că această reglementare a stimulat sectorul să adopte inovația cu ajutorul noilor tehnologii.
Purín Preciso (Dejecții Precise)
Un exemplu în acest sens este grupul operativ Purín Preciso, care lucrează la integrarea unor senzori în interiorul rezervoarelor de împrăștiere a dejecțiilor, capabili să măsoare în timp real conținutul de nutrienți al acestui subprodus zootehnic, conform declarațiilor date pentru o publicație agricolă spaniolă.
Este un proiect care a luat naștere în 2023, dar care acum începe să facă pași importanți.
Acest expert a explicat că senzorii respectivi sunt conductimetre, capabile să măsoare conductivitatea electrică a dejecțiilor, un parametru esențial pentru a cunoaște concentrația mai mare sau mai mică de nutrienți. Deși este o tehnologie deja disponibilă pe piață, ideea acestui grup operativ este să o “rafineze”.
Un alt element-cheie al proiectului constă în elaborarea unui “plan de fertilizare” al solului cultivabil, bazat pe analize ale terenului, pentru a cunoaște necesarul nutrițional al acestuia.
Cu toate informațiile oferite de senzori și de planul de fertilizare, agricultorul știe exact ce cantitate de nutrienți (și, implicit, ce volum de dejecții) trebuie aplicată în fiecare zonă a terenului.
Această precizie în fertilizare permite ca solul să nu primească un surplus de nutrienți – ceea ce reduce impactul asupra mediului și generează economii pentru producător – dar nici să ducă lipsă de aceștia, astfel încât cultura să atingă un nivel optim de productivitate.
Pentru Bueno, este evident progresul în ceea ce privește precizia informațiilor oferite în timp real de acest sistem de analiză a nutrienților, în comparație cu metodele tradiționale, care constau, de obicei, în prelevarea unei mostre “punctuale” din depizitul de gunoi de grajd, pentru analiză în laborator.
Utilizarea tehnologiei NIRS
Un alt proiect cu același scop este cel al Agrolab-Biogal, aflat însă într-o fază mai incipientă și care utilizează o tehnologie mai costisitoare, dar care oferă o precizie mai mare în ceea ce privește informațiile despre nutrienții conținuți în gunoiul de grajd.
Potrivit lui Bueno, este vorba despre tehnologia NIRS, care constă în măsurarea spectrului de infraroșu apropiat, realizată printr-un spectrometru montat pe rezervorul de împrăștiere a dejecțiilor.
Obiectivul cercetătorilor este de a dezvolta o variantă de tehnologie NIRS mai ieftină decât cea disponibilă în prezent pe piață, astfel încât costul să nu fie prohibitiv pentru utilizarea acesteia în agricultură.
Cercetătorul estimează că anul acesta vor începe primele teste în cadrul proiectului Agrolab-Biogal și, de fapt, are încredere că un prim prototip va fi disponibil înainte de începutul verii.
