Ziua Mondială a Vegetarianismului | Dieteticianul Adina Rusu: Alimentaţia influenţează sănătatea şi lumea în care trăim

Dieteticianul Adina Rusu aduce în prim plan, de Ziua Mondială a Vegetarianismului, marcată pe 1 octombrie, faptul că alimentaţia ne influenţează nu doar sănătatea, ci şi lumea în care trăim, şi subliniază că beneficiile unei diete bazate pe plante, dar şi riscurile care apar atunci când nu este planificată corect, transmite Agerpres.

Adina Rusu, preşedintele Colegiului Dieteticienilor din judeţul Iaşi, a declarat, pentru AGERPRES, că studiile arată că vegetarianismul poate proteja inima şi reduce riscul unor boli cronice, însă lipsa unor nutrienţi esenţiali poate afecta serios sănătatea

“Sărbătorită în fiecare an pe 1 octombrie, Ziua Mondială a Vegetarianismului marchează un prilej de reflecţie asupra modului în care alimentaţia ne influenţează nu doar sănătatea, ci şi lumea în care trăim. Iniţiată în anii ’70, această zi îşi propune să promoveze beneficiile unei diete bazate pe plante şi să încurajeze oamenii să descopere alimente mai prietenoase pentru organism, animale şi mediu”, afirmă dieteticianul Adina Rusu.

Potrivit acesteia, dincolo de argumentele etice sau de mediu, susţine aceasta, sănătatea reprezintă principalul motiv pentru care tot mai mulţi oameni decid să reducă sau chiar să elimine complet carnea din alimentaţie.

“Ştiinţa confirmă că o dietă bine echilibrată, bazată pe plante, poate aduce multiple avantaje pentru organism. Însă, atunci când nu este planificată corect, o astfel de alimentaţie poate aduce şi riscuri importante pentru sănătate. Pe de o parte, alimentaţia vegetariană este asociată cu un nivel mai scăzut al colesterolului şi al tensiunii arteriale. Consumul redus de grăsimi saturate şi colesterol, combinat cu aportul ridicat de fibre, ajută la menţinerea elasticităţii vaselor de sânge şi la prevenirea bolilor cardiovasculare. Mai mult, persoanele care urmează un regim vegetarian tind să aibă o greutate corporală mai mică întrucât fibrele din fructe, legume şi cereale integrale ajută la menţinerea senzaţiei de saţietate, prevenind supraalimentarea. În plus, o dietă bogată în alimente de origine vegetală reglează glicemia şi sensibilitatea la insulină, reducând riscul de apariţie a diabetului”, a explicat dieteticianul.

Adina Rusu a ţinut să menţioneze că pe lângă beneficiile deja menţionate, un consum crescut de legume, fructe, leguminoase şi seminţe aduce o cantitate importantă de antioxidanţi şi alţi fitonutrienţi, care protejează celulele de stresul oxidativ.

“Unele studii au arătat că vegetarienii prezintă un risc mai scăzut de cancer colorectal, de sân sau de prostată. Aportul ridicat de fibre vegetale susţine sănătatea microbiotei intestinale, favorizează un tranzit intestinal echilibrat şi reglează imunitatea, contribuind la reducerea inflamaţiei cronice”, a explicat Adina Rusu.

Deşi o alimentaţie bazată pe plante aduce numeroase avantaje, atunci când nu este planificată atent poate genera dezechilibre în organism.

“Deficitul de vitamina B12, un nutrient esenţial pentru funcţionarea sistemului nervos şi pentru formarea globulelor roşii, este unul dintre cele mai frecvente dezechilibre întâlnite în cazul vegetarienilor. Lipsa acestei vitamine duce, în timp, la anemie şi la tulburări neurologice. Un alt aspect important îl reprezintă aportul redus de fier şi zinc. Deşi aceste minerale se găsesc şi în plante, ele sunt mai greu absorbite de organism decât cele provenite din carne. În lipsa unei combinaţii corecte de alimente, pot apărea simptome precum oboseală accentuată, imunitate scăzută sau dificultăţi de concentrare”, a declarat Adina Rusu.

În opinia sa, Calciul şi vitamina D, esenţiale pentru sănătatea oaselor, pot fi şi ele insuficiente în cazul unui regim vegetarian sărac în lactate sau alimente fortificate.

“Deficienţele pe termen lung cresc riscul de osteoporoză şi fracturi, în special la persoanele în vârstă sau la femeile aflate la menopauză. De asemenea, lipsa de acizi graşi omega-3, întâlniţi în special în peşte, poate afecta sănătatea inimii şi a creierului. Pentru vegetarieni, surse precum seminţele de in, nucile sau algele devin cu atât mai importante”, a explicat dieteticianul Adina Rusu.

Nu în ultimul rând, subliniază aceasta, există şi riscul unui aport insuficient de proteine, mai ales dacă dieta este foarte restrictivă şi nu include o diversitate de leguminoase, nuci, seminţe şi produse din soia.

“Proteinele de calitate sunt vitale pentru menţinerea masei musculare, pentru buna funcţionare a metabolismului şi pentru echilibrul general al organismului. Aşadar, o dietă vegetariană bine planificată poate fi un aliat puternic pentru sănătate: protejează inima, ajută la menţinerea unei greutăţi optime, susţine imunitatea şi previne boli cronice. În schimb, atunci când este abordată superficial, pot apărea carenţe nutriţionale serioase. Cheia este echilibrul, respectiv alegerea unei varietăţi de alimente, bogate în nutrienţi, şi adaptarea dietei la nevoile proprii”, a conchis dieteticianul Adina Rusu.