FOTO: G4Fod
În unele zone din Maramureș, ziua de joi din Săptămâna Mare este cea în care se vopsesc ouăle de Paște. Regulile nu sunt peste tot păstrate, în alte zone, această operațiune are loc vinerea. Însă doar în Țara Lăpușului putem vorbi despre ouă încondeiate, pentru că acest obicei doar aici se mai păstrează.
Vopsitul ouălor este unul dintre obiceiurile a cărui origine se pierde în negura vremii. O legendă foarte frumoasă însă vorbește despre originea acestui obicei, care s-a păstrat până azi și chiar a evoluat. Astfel, în Țara Lăpușului din Maramureș însă se mai încondeiază ouă; se „împistresc”, cum se numește aici obiceiul. Metoda folosește ceară, cu care se desenează pe suprafața oului diferite modele, toate cu simbolistică din vechime.
„Meșteșugul încondeierii ouălor se păstrează încă în satele din Țara Lăpușului. Acest obicei este practicat în Săptămâna Mare, în Joia sau Vinerea de Paști, depinde de zonă și de sate. Iar pentru a reuși să fie încondeiate aceste motive tradiționale pe ou, se folosește ceară de albine, un condei și flacăra de la o lumânare. În cele mai mult sate din Țara Lăpușului sunt regăsite pe ouăle încondeiate motive geometrice, dar și unelte agricole, pentru că până la urmă oamenii se inspirau din ceea ce aveau la îndemnă, din natură, din uneltele din gospodărie și cu care lucrau la câmp”, explică muzeografa Gabriela Filip.
Modele încărcate de simbolistică
Meșteșugul transmis din generație în generație implică tehnici vechi, modele geometrice și simboluri cu semnificație religioasă sau agrară. Femeile din zonă folosesc ceară de albine și culori naturale pentru a crea ouă decorate cu multă migală. Aceste ouă nu sunt doar podoabe pascale, ci adevărate opere de artă populară.
Unii meșteri populari care mai știu cum să facă ouăle împistrite spun că meseria „se fură”, nu se învață, chiar dacă o practică încă din copilărie. Mariana Butcure, o femeie trecută de 60 de ani din localitatea Cupșeni, Maramureș, vorbește despre cum a învățat acest meșteșug.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
„Eu am furat meseria, nu am învățat-o. Eram mică, aveam 6-7 ani și făceam ce vedeam că fac femeile mai în vârstă, pentru că nu voiau să mă învețe”, spune Mariana Butcure. Femeia acum se bucură de ceea ce a învățat în copilărie, deoarece casa ei mereu este plină de curioși sau studenți la Etnografie care vor să afle meșteșugul ei.
„Peteica”, model specific din Maramureș
Muzeograful Gabriela Filip explică semnificația acestor modele desenate cu ceară pe ouăle fierte și apoi vopsite în culori diferite. Ea vorbește și despre un model special în Țara Lăpușului. Și anume „peteica”, ce nu este altceva decât un ingenios mod de a purta mâncarea la cei ce munceau la câmp.
„Pe lângă simbolurile geometrie mai avem motive florale dar și un simbol special regăsit în această zone, este vorba despre „peteică” încondeiată pe ou, care era folosită pentru a transporta mâncarea la câmp. Fiind realizată din fire înnodate, permitea practic mularea acesteia pe forma vasului”, explică ea. De fapt, este vorba despre o sacoșă reinterpretată, realizată din fire înnodate.
Muzeografa mai vorbește și despre legenda care stă la baza acestui obicei ce s-a transmis din generație în generație de-a lungul secolelor, așa cum este ea redată în literatura de specialitate. De asemenea, explică și tehnica prin care realizează acele modele cu ceară.
Ea mai explică și procesul „tehnologic”. „Încălzim condeiul, apoi luăm ceară e la lumânare cu vârful condeiului și realizăm modelul dorit pe ou. Acesta este apoi introdus în vopsea, mai întâi de culoare deschisă (galbenă), apoi se mai realizează un rând de modele și se introduce din nou în vopsea mai închisă (roșie). Se lasă să se usuce, iar la final ceara este dată jos”, mai explică ea.
Ouă de struț încondeiate
Mariana Butcure completează că în trecut, ouăle se făceau și cu culoare neagră peste cea roșie, însă ouăle nu erau negre, cu vișinii, având modele care aveau unele culoarea oului, altele galbene și încă unele care erau de culoare roșie. „Așa aveam ouă vișinii, cu modele de trei culori pe ele”, arată ea.
Și pentru că este vorba despre ouă, iar noi, românii, am fost mereu inventivi, de la obiceiul ouălor încondeiate până la încondeierea ouălor de struț nu a mai fost decât un pas. Nu se știe dacă pentru amuzament sau din motive practice, dar uneori au fost încondeiate și aceste ouă uriașe.
Obiceiurile legate de încondeiatul ouălor în Țara Lăpușului, Maramureș, reflectă o tradiție autentică și profund simbolică, păstrează vie legătura comunității cu credința, natura și identitatea culturală locală. Localnicii din Lăpuș obișnuiesc să organizeze „masa Paștilor”, un moment în care este implicată comunitatea și, într-un fel, celebrată această comunitate.
Pentru ca acest obicei să nu moară, în Săptămâna Mare la Muzeul Satului din Baia Mare copiii pot veni să învețe să încondeieze ouă, alături de meșteri populari sau de femei în vârstă, care încă mai știu cum se face.
