Video | Ce costuri se află în spatele realizării unui nou hibrid / Maria Cîrja: În spatele acestuia sunt milioane de dolari și o muncă de minim 7 ani !

Maria Cirja, la Agricultura in schimbare Sursa foto: G4Food

„Este o muncă de minim 7 ani de cercetare, atunci când vii cu un nou hibrid pe piață”, a dezvăluit Maria Cîrja, director marketing Corteva, la podcastul ”Agricultura în schimbare”.

” Atunci când vii cu un nou hybrid pe piață, se știe că în spatele lui sunt milioane de dolari și o muncă de minim 7 ani!  În ultimul timp se lucrează cu ingineria genetică, care poate să reducă acest proces de obținere a unui produs nou. Noi ne dorim, de exemplu, ca și în Europa să se legifereze aceste noi tehnici de ameliorare care să fie puse la dispoziția tuturor producătorilor de sămânță, să vină mai repede sau să reușească prin ingineria genetică să producă un hibrid într-o perioadă mai scurtă.

Dar productivitatea nu este singurul obiectiv. „Amelioratorul urmărește mai multe aspecte. Ca fermieri ne uităm la producție, dacă produsul dă cu 300-500 kg mai mult, însă un hibrid trebuie să răspundă și la atacul de boli, la atacul de dăunători, la temperaturi mai ridicate. Vă imaginați câtă muncă e în spate!”, spune Maria Cîrja.

”Institutele de cercetare din România au și pregătesc specialiști. Din păcate, lipsește dotarea, investițiile!”

Noile tehnologii, precum CRISPR-Cas, deschid perspective spectaculoase. „Ingineria genetică îl ajută pe ameliorator să identifice în AND respectiv,  gena responsabilă de un anumit caracter la o altă plantă din același gen și să o transfere în hibridul respectiv. Acest lucru se întâmplă și în industria sănătății umane, în industria medicamentelor”, adaugă ea.

România are specialiști pregătiți în domeniu, dar provocările rămân. „Institutele de cercetare din România au și pregătesc specialiști. Din păcate, lipsește dotarea, investițiile. Trebuie investiții foarte mari în cercetare, pentru ca cercetătorii să poată folosi aceste noi descoperiri ale științei plantelor.”

Un exemplu vine de la Universitatea din Iași, unde se lucrează deja cu noile tehnici de ameliorare. „Cunoaștem cercetători și profesori de acolo care sunt specializați în Germania sau au colaborări cu universități și institute de cercetare din Germania și implementează aceste metode. Totul este ca și legislația să permită extinderea și utilizarea lor pe scară largă în Europa și în România. Legislația românească trebuie aliniată”, punctează Maria Cîrja, pentru ”Agricultura în schimbare”, o producție G4Food.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *