Unele țări tratează apa potabilă cu fluor, altele, nu, altele au renunțat și ulterior au revenit. În SUA opoziția față de fluor este în creștere, dar în țările unde a fost eliminat din apă a crescut incidența cariilor

Cu fluorurarea apei potabile în centrul atenției în SUA, BBC a încercat să investigheze motivele pentru care unele țări aleg să nu adauge acest mineral în rezervele de apă, în timp ce altele au renunțat complet la această practică.

Opoziția față de fluor crește. Mineralul a fost menționat în recentul raport „Make America Healthy Again” despre bolile copilăriei, într-o listă lungă de factori considerați responsabili pentru criza bolilor cronice care afectează copiii din SUA.

Influencerul din domeniul sănătății Calley Means, în prezent consilier al guvernului american, a numit fluorurarea apei potabile „un atac asupra copiilor din familii cu venituri mici” și a sugerat părinților să arunce pasta de dinți a copiilor dacă aceasta conține fluor. Punctul său de vedere pare să fie în concordanță cu cel al lui Robert F. Kennedy Jr., secretarul pentru Sănătate și Servicii Umane din SUA. Sora sa, Casey Means, este nominalizată de Donald Trump pentru postul de chirurg general al SUA.

În trecut, când cercetătorii au observat că persoanele care locuiesc în zone cu niveluri naturale mai ridicate de fluor în apă au o incidență mai scăzută a cariilor dentare, fluorul a fost adăugat în unele rezerve de apă pentru a îmbunătăți sănătatea orală.

La sfârșitul lunii martie 2025, Utah a devenit primul stat american care a interzis utilizarea fluorului în rețeaua publică de apă. În mai, guvernatorul Floridei, Ron DeSantis, a semnat o lege care interzice „anumite adaosuri” în sistemul de apă, inclusiv fluorul – punând capăt unei practici care data din 1949. În aprilie, Kennedy Jr. a anunțat că va cere organismului competent să emită recomandări împotriva fluorurării apei, iar Agenția pentru Protecția Mediului are în lucru o evaluare urgentă a riscurilor potențiale pentru sănătate.

Fluorurarea apei are efecte pozitive dovedite

Dar mulți oameni de știință consideră fluorurarea apei o victorie a sănătății publice, care a dus la scăderea incidenței cariilor și la o sănătate orală mai bună la nivel global. Deși unele analize recente sugerează că efectele benefice nu mai sunt la fel de marcante ca acum 50 de ani (înainte ca pasta de dinți cu fluor să fie larg disponibilă), ele arată totuși un beneficiu. O analiză din 2016 în Australia a constatat că fluorurarea apei reduce cariile la dinții de lapte cu aproximativ 35%. Un raport din 2022 din Anglia a arătat același procent de reducere a cariilor la copiii de 3 ani.

Fluorurarea apei a fost introdusă pentru prima dată în Grand Rapids, Michigan, în 1945. Astăzi, ea este practicată în aproximativ 25 de țări – inclusiv în părți din Regatul Unit, Spania, Irlanda, Singapore, Malaezia și Brazilia – ajungând la peste 400 de milioane de persoane la nivel mondial. În SUA, aproximativ 63% din populație (209 milioane de persoane) consumă apă fluorurată. Pentru aproape 12 milioane dintre acestea, fluorul apare natural în apă.

Un argument împotriva fluorurării este legat de unele studii care au sugerat o legătură între expunerea la fluor și scoruri medii ale IQ-ului mai scăzute la copii. Însă recenziile detaliate au arătat că această asociere apare doar la niveluri de fluor de două ori mai mari decât limita recomandată în SUA. De asemenea, studiul din 2025 care a emis această concluzie are probleme metodologice și statistice semnificative.

Cei care se opun fluorurării artificiale mai subliniază că majoritatea țărilor din lume nu adaugă fluor în apă. Dar este asta adevărat? Și dacă da, de ce nu o fac – și care au fost rezultatele?

Expunerea constantă în doze mici s-a dovedit cea mai eficientă

Fluorul este un mineral natural, despre care se crede că previne cariile prin întărirea smalțului dentar și remineralizarea zonelor afectate de acizii produși în timpul alimentației. Deși mulți îl folosesc local (de exemplu, în pastă de dinți), studiile arată că expunerea constantă și sistemică, în doze mici – cum e cea din apa potabilă – e mai eficientă la copii. O metaanaliză din 2019 a 32 de studii a arătat că acei copii care locuiau în zone cu apă fluorurată aveau o incidență mai mică a cariilor.

„Diferența între pasta de dinți și apă e că, presupunând că bei apă toată ziua, ai o expunere constantă la fluor, într-o concentrație mică”, explică profesoara Vida Zohoori, specialistă în sănătate publică și nutriție la Teesside University, Marea Britanie. „Beneficiul vine din expunerea continuă la niveluri scăzute.”

Această protecție este deosebit de importantă pentru copiii din medii defavorizate. „Fluorurarea apei reduce inegalitatea în sănătate – afectează întreaga populație, nu doar anumite grupuri”, spune Zohoori. Ea compară orașul Middlesbrough (fără fluor în apă) cu vecinul său Hartlepool (apă cu fluor natural până la 1,3mg/L): în primul, cariile sunt mult mai frecvente. În martie, Ministerul Sănătății din Marea Britanie a recomandat extinderea fluorurării în nord-estul țării.

Excesul de fluor este dăunător

Dar și excesul de fluor este o problemă. Niveluri de peste 1,5 mg/L pot cauza fluoroză dentară (pete albe pe dinți), iar peste 6 mg/L pot duce la fluoroză osoasă, o afecțiune gravă. De aceea, OMS recomandă maximum 1,5 mg/L în apa potabilă. SUA recomandă până la 0,7 mg/L; în Anglia, limita este 1,0 mg/L.

În unele țări, fluorul nu este adăugat artificial tocmai pentru că el este deja prezent în mod natural în apă în cantități mari. De exemplu, în Italia, concentrațiile variază între 0,1 și 6,1 mg/L, dar în zonele cu rocă vulcanică (ex. Lazio, Calabria) se poate ajunge la 30 mg/L. Acolo, fluorul este eliminat sau diluat pentru a respecta limitele OMS și UE, explică Tommaso Filippini, epidemiolog italian.

În Europa, doar Irlanda, părți din UK și Spania mai fluorurează apa. Din cele 28 de state UE analizate într-un raport din 2018, 11 fluoruraseră în trecut dar au oprit, iar 14 nu au început niciodată. Doar două țări (Finlanda și Cehia) au invocat preocupări legate de siguranță și eficiență. Celelalte au renunțat din motive precum plângeri publice privind drepturile individuale sau faptul că populația își lua suficient fluor din alte surse.

În alte cazuri, fluorul este adăugat în alte produse – precum sarea (Elveția, Columbia), laptele (Grecia, Thailanda), sau pasta de dinți. În Tailanda, cel mai mare program de fluorurare a laptelui din lume oferă gratuit lapte fluorurat în școli pentru peste un milion de copii, reducând cariile cu peste o treime.

Deși fluorurarea sării este a doua cea mai comună metodă după cea a apei, aceasta e mai puțin eficientă. În medie, contribuie cu 0,5-0,75 mg fluor/zi – față de necesarul zilnic de 3 mg pentru adulți. Zohoori atrage atenția: „Ca nutriționist, nu vreau să încurajez consumul de sare. Apa fluorurată este cea mai bună metodă.”

Fără fluor crește incidența cariilor în rândul populației, care atârnă greu în bugetul sănătății

Accesul la servicii stomatologice influențează și el deciziile privind fluorurarea. Un studiu din 2015 a arătat diferențe mari între SUA și țările europene în acoperirea stomatologică: în Germania, Cehia și Danemarca, peste 90% din oameni aveau acces la servicii, în timp ce în SUA – doar 48%.

Totuși, Europa nu stă grozav la sănătatea orală. Un raport OMS din 2023 a arătat că Europa are cea mai mare incidență a cariilor și bolilor orale majore. Un adult din trei are carii. „Costul cariilor în cele 28 de state UE este mai mare decât pentru Alzheimer, cancer sau AVC”, spune Zohoori. „Caria este a treia cea mai costisitoare problemă de sănătate – după diabet și boli cardiovasculare.”

În Japonia, nu se adaugă fluor în apă, dar este distribuit în școli sub formă de clătiri bucale. Totuși, un studiu din 2023 cu 35.000 de copii a arătat că 40% dintre copiii de 7 ani avuseseră tratamente dentare într-un an – deși dieta japoneză este mai săracă în zaharuri decât cea europeană. S-a constatat că prezența naturală a fluorului în apă era corelată cu reducerea cariilor.

Unele orașe au revenit asupra deciziilor. Calgary (Canada) a oprit fluorurarea în 2011, dar după o creștere semnificativă a cariilor, a decis să o reintroducă în 2024.

„La finalul zilei, dacă se scoate fluorul din apă, inegalitățile de sănătate vor crește. Comunitățile defavorizate vor suferi cel mai mult”, spune Mary Rose Sweeney, cercetătoare în sănătate publică.