Atenție la ce mănânci atunci când iei medicamente/ Unele alimente interacționează cu o serie de medicamente, iar unele combinații pot avea efecte neașteptate

Uneori, alimentele pe care le consumăm pot interfera cu modul în care medicamentele ar trebui să funcționeze. Oamenii de știință încearcă să folosească aceste efecte pentru a crește eficacitatea tratamentelor, notează BBC.

Sucul de rodie

Un bărbat de 46 de ani s-a prezentat la camera de urgență a unui spital din Tamilnadu, India. El luase sildenafil – mai cunoscut sub numele de Viagra – pentru disfuncție erectilă înainte de a face sex cu soția lui. Chiar dacă luase medicamentul în doza prescrisă, situația s-a agravat.

Medicii au descoperit că bărbatul băuse și o cantitate mare de suc de rodie înainte. L-au tratat cu o injecție pentru a contracara efectele și l-au sfătuit să evite sucul pe viitor – concluzionând că acesta, fără să știe, amplificase potența medicamentului.

Acesta este doar un exemplu despre cum mâncarea poate interacționa cu medicamentele într-un mod imprevizibil. Există o literatură medicală vastă care descrie situații bizare, uneori, chiar îngrijorătoare, în care alimentele s-au combinat cu medicamente producând efecte secundare neobișnuite. Majoritatea sunt rapoarte anecdotice despre cazuri individuale sau grupuri mici, dar există și tot mai multe cercetări sistematice care arată numeroase moduri în care alimentele, băuturile și plantele pot interacționa cu substanțele farmaceutice în corpul uman.

Posibile interacțiuni nebănuite

De exemplu, grepfruitul este cunoscut de mult timp pentru faptul că amplifică efectul mai multor medicamente, crescând riscul de efecte secundare sau chiar transformând doze normale în doze toxice. Pe de altă parte, alimentele bogate în fibre pot face unele medicamente mai puțin eficiente.

Deși medicamentele trec prin ani de testare și dezvoltare pentru a se asigura că sunt sigure și eficiente, există mii de tipuri pe piață și milioane de combinații posibile cu alimente. Recenziile științifice sugerează că interacțiunile cu alimentele pot fi o amenințare majoră pentru siguranța și eficacitatea tratamentelor administrate oral. Abia acum experții încep să urmărească sistematic aceste interacțiuni și unii speră chiar să le folosească pentru a face medicamentele mai eficiente decât ar fi singure.

„Majoritatea medicamentelor nu sunt afectate de alimente”, spune Patrick Chan, profesor de practică farmaceutică la Western University of Health Sciences din California. „Dar în cazurile în care anumite medicamente sunt afectate, acelea sunt cele la care trebuie să fim atenți.”

Atât FDA (Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA), cât și Agenția Europeană pentru Medicamente cer testarea efectului alimentelor asupra medicamentelor, în cadrul unor studii în care unii participanții țin post, iar alții mănâncă o masă bogată în calorii și grăsimi – două felii de pâine prăjită cu unt, două felii de bacon prăjit, două ouă prăjite, cartofi prăjiți și un pahar mare de lapte integral.

Dar este aproape imposibil să testezi toate combinațiile posibile. „Metabolismul uman este complicat”, spune Jelena Milešević, cercetător la Centrul de Excelență în Nutriție și Metabolism din Belgrad, Serbia. „E ca o mică fabrică, cu multe intrări și multe ieșiri.”

Când toate reacțiile chimice ale corpului, alimentelor și medicamentelor se combină, „totul devine enorm și foarte greu de separat”, explică Milešević, care cercetează modul în care vitamina D influențează medicamentele și invers.

Cum modifică alimentele efectele medicamentelor

Mâncarea poate afecta medicamentele în două moduri: poate interacționa direct cu substanța activă sau poate modifica reacția organismului la medicament.

Unele combinații sunt cunoscute încă din anii ’80. Un exemplu celebru este grepfruitul și sucul de grepfruit, care pot interfera cu medicamente precum statinele (folosite pentru scăderea colesterolului), medicamente pentru hipertensiune (nifedipina, felodipina), ciclosporina (imunosupresor după transplanturi) și multe altele.

Grepfrutul poate crește și cantitatea de medicament absorbită în sânge, amplificând doza – inclusiv în cazul unor medicamente antimalarie și antivirale. Face asta prin inhibarea enzimei citocrom P450 3A4, responsabilă de descompunerea multor medicamente. Fără această enzimă, medicamentele pot rămâne mai mult timp în corp și se pot acumula până la niveluri toxice, cum este cazul sildenafilului (Viagra).

„Fără această enzimă, concentrațiile devin foarte toxice”, spune Maria da Graça Campos, care conduce Observatorul de Interacțiuni Medicament-Plante de la Universitatea din Coimbra, Portugalia. Sucurile de fructe tind să fie mai puternice decât fructele întregi, pentru că sunt concentrate.

Nu e clar dacă și merișoarele pot influența acțiunea medicamentelor

Așa se credea și despre merișoare, care păreau să amplifice efectul anticoagulantului warfarină. Numeroase rapoarte de caz descriu pacienți care consumau suc sau chiar sos de merișoare zilnic după Ziua Recunoștinței și prezentau efecte accentuate. Totuși, testele clinice și recenziile sistematice au arătat că un consum normal de merișoare nu ar trebui să interfereze. Un studiu important care nu a găsit interacțiuni a fost însă finanțat de un producător de suc de merișoare.

În 2011, FDA a eliminat avertismentul privind merișoarele din ghidurile pentru warfarină, dar NHS din Marea Britanie încă îi sfătuiește pe pacienți să evite sucul de merișoare.

Alte alimente pot, dimpotrivă, atenua efectul unor medicamente

Nu toate interacțiunile cresc toxicitatea. Unele, dimpotrivă, reduc eficiența medicamentelor.

De exemplu, lemnul-dulce (licorice) poate influența enzimele citocromului care descompun medicamente, afectând digoxina (folosită în bolile de inimă) sau unele antidepresive. Totuși, studiile arată că efectele nu sunt de obicei majore.

În 2017, da Graça Campos a documentat un caz grav: un pacient cu artrită, tratat cu colchicină, a ajuns la spital cu anemie și dureri musculare după ce a băut infuzie de anghinare. Interacțiunea a blocat metabolismul normal al medicamentelor, provocând acumulare toxică în ficat. „La început am crezut că va avea nevoie de transplant hepatic”, spune ea. Pacientul s-a recuperat însă complet.

Plantele și suplimentele (cum ar fi turmericul, alga chlorella sau sunătoarea) pot interacționa și ele cu medicamente pentru cancer, anticoagulante, contraceptive sau chimioterapice, provocând uneori toxicitate severă.

Alte interacțiuni aliment-medicament

• Vitamina K din legumele verzi poate reduce eficiența warfarinei. Soluția: doza de tratament se ajustează la dieta constantă a pacientului, nu se interzic legumele.

• Antidepresivele de tip IMAO necesită evitarea alimentelor fermentate și a brânzeturilor maturate, din cauza conținutului de tiramină, care poate provoca creșteri bruște ale tensiunii arteriale.

• Produsele lactate pot reduce absorbția unor antibiotice (ciprofloxacină, norfloxacină). Moleculele din lapte și brânză se leagă de medicament în intestin, împiedicând absorbția. Soluția: evitarea lactatelor cu 2–4 ore înainte și după administrarea antibioticelor.

• Alimentele bogate în fibre (cereale integrale) pot avea efect similar cu lactatele.

Specialiștii au în față o imagine complexă, încă în curs de descifrare. În viitor, medicii ar putea recomanda diete personalizate care să completeze tratamentele medicamentoase. Și asta, mai ales pentru că nu toate interacțiunile, deși pot părea periculoase, sunt negative.

De exemplu, Lewis Cantley, biolog celular la Harvard Medical School, a descoperit că anumite tratamente pentru cancer funcționează mai bine când pacienții urmează o dietă săracă în zaharuri. Experimentele pe șoareci hrăniți ketogenic (puțini carbohidrați, multe proteine și legume) au arătat rezultate promițătoare, iar acum se desfășoară studii clinice și pe oameni.

Iar cercetători ca Milešević și colegii ei încearcă să creeze baze de date cu milioane de interacțiuni aliment-medicament pentru a fi folosite în tratamente.