foto: messaggerosantantonio.it
Originar din Treviso, în apropiere de Veneția, în vârstă de 67 de ani, Sergio Dussin deține un record: este singurul bucătar din epoca modernă care a servit trei Papi. Mai întâi Papa Karol Wojtyła, apoi Papa Ratzinger, iar în cele din urmă Papa Bergoglio, pe numele lor laice. Iar dacă va fi reconfirmat, în curând ar putea să-l cunoască și să facă de mâncare pentru al patrulea.
Dussin spune că doar în Evul Mediu au mai existat doi bucătari care au lucrat pentru trei suverani pontifi consecutiv. Un motiv în plus pentru care speră să fie confirmat în continuare, pentru a stabili un record încă neatins de nimeni.
În prezent, potrivit sursei citate, coordonează bucătăria a două restaurante, Al Pioppeto din Romano d’Ezzelino și Villa Razzolini Loredan din Asolo, ambele în apropiere de capitala italiană. El a povestit într-un interviu cu ziarul italian Corriere della Sera preferințelor Suveranilor în serviciul căruia a lucrat în materie de preparate culinare.
Cum a ajuns bucătarul lui Ioan Paul al II-lea
„Pe 6 mai 2002 am fost convocat la Vatican, unde stabilisem câteva contacte cu ocazia Jubileului din 2000, pentru a pregăti un prânz la ceremonia de jurământ anual al noilor recruți din Garda Elvețiană Pontificală. Un eveniment solemn, organizat cu ocazia aniversării evenimentului Sacco di Roma, când papa Clement al VII-lea a fost salvat și dus la Castel Sant’Angelo de 42 de gărzi – dintre cele 189 – care au supraviețuit masacrului lanscneților. Din acel moment a început totul, datorită sparanghelului alb de Bassano, un produs din zona mea de origine, care a fost foarte apreciat. Am fost din nou chemat să gătesc pentru Academia Pontificală și nu m-am mai oprit, participând la evenimente de mare importanță.”
El povestește că a gătit pentru Papa Ioan Paul al II-lea în ultimii săi trei ani de viață: „Îi pregăteam supe și piureuri, într-o perioadă delicată pentru sănătatea lui”.
Papa Benedict al XVI-lea aprecia gastronomia din zona de origine a bucătarului papal
„Îi plăcea bucătăria și aprecia foarte mult preparatele din zona mea, Veneto. Orez, sparanghel alb de Bassano, broccoli de Bassano, carnea de Basano, apoi carnea albă, iar în timpul Postului Mare prefera păstrăv de Brenta sau sepie înăbușită. Dar fără ciuperci și fără vin. Servea masa cu apă plată și suc de portocale, iar la desert îi serveam vin Moscato de la Colli Euganei, care are doar 6 grade”, spune Dussin.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
„Cel mai mult îi plăcea tortul Sacher, dar îi pregăteam și porții individuale de millefoglie, înghețată cu căpșuni vara, iar pentru prânzurile oficiale din palatele apostolice preparam tarte cu fructe. Am continuat să-l servesc și după retragerea sa”, mai dezvăluie acesta.
Papa Francisc mânca simplu, iubea toate legumele și fructele și bea câte puțin vin
„Îi plăcea bucătăria și îi plăceau preparatele noastre, printre care ravioli cu sparanghel alb de Bassano. Carnea argentiniană este renumită în lume, iar adevărata provocare a fost să susțin comparația cu tradițiile gastronomice din țara sa de origine, care are o mare autoritate în privința cărnurilor roșii. Eu i-am adus Basaninaa: mușchi feliat, cotlet și carne înăbușită, pe care le-a apreciat foarte mult”, dezvăluie Dussin provocările profesionale ale oricărui bucătar în cazul unui papă de origini argentiniene.
De asemenea, mai povestește el, „îi plăceau toate legumele: de la cartofi la broccoli, de la anghinare la sparanghel și radicchio din Treviso. Consuma puțin vin și apă carbogazoasă naturală: avea o atitudine sobră la masă, simplă. Ca desert, i-am propus millefoglie cu cremă Chantilly și fulgi de ciocolată, bezea, tarte. Dar îi plăcea să aibă o tavă cu fructe de sezon în mijlocul mesei, din care gusta cu simplitate în timpul mesei”.
Legat de Papa Francisc, Dussin spune că îi vor rămâne în memoria afectivă mesele pentru săraci pe care acesta le organiza, cu circa 1500 de invitați. „În 2022 i-am pus în față un tort mille-feuille cu fulgi de ciocolată, iar el l-a tăiat în aplauzele și emoția generală, ca într-un prânz de familie. În aceste ocazii, voia întotdeauna să stea așezat printre oameni și pentru fiecare avea un cuvânt, un zâmbet. Un zâmbet pe care îl voi păstra mereu în suflet.”
