Sursa foto: colaj foto G4Food
Dacă ai probleme serioase în relația ta cu mâncarea, îți gestionezi dificil greutatea corporală și nu stai tocmai bine nici cu imaginea de sine, este posibil să ai o tulburare de alimentație.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
În astfel de situații, pe lângă ajutorul oferit de un nutriționist și, în funcție de caz, poate chiar și de un medic psihiatru, ideal este să apelezi și la consiliere psihologică.
„Tulburările alimentare nu încep de la mâncare, ci de la felul în care gândim și simțim. Terapia ajută la conștientizare, la identificarea tiparelor și, pas cu pas, la reconstrucția unei relații sănătoase cu propriul corp și cu alimentația. Nu ești singur și nu e o rușine să ceri ajutor specializat”, a declarat, pentru G4Food, psihologul clinician Adrian David.
Tulburările ce pot fi tratate prin consiliere psihologică
-
Anorexia nervoasă
„Anorexia se manifestă prin restricționarea severă a alimentației, dintr-o teamă intensă de a nu lua în greutate, chiar și atunci când corpul este deja foarte slab. Persoanele cu anorexie au adesea o imagine distorsionată asupra propriului corp. Psihoterapia – mai ales terapia cognitiv-comportamentală și terapia de familie – ajută la restructurarea acestor gânduri și la creșterea stimei de sine. Totuși, anorexia poate fi o afecțiune medicală gravă, uneori cu risc vital, și necesită o abordare multidisciplinară, care să includă monitorizare medicală, nutrițională și, uneori, intervenție psihiatrică”, explică psihologul Adrian David.
-
Bulimia
Să devină mâncarea o alinare, un refugiu, o soluție falsă pentru problemele reale este un obicei profund nesănătos ce trebuie corectat. „Bulimia apare atunci când cineva are episoade de mâncat compulsiv, în cantități mari și într-un timp scurt, urmate de comportamente de compensare – vărsături autoinduse, abuz de laxative sau exerciții fizice excesive. Pe lângă consecințele emoționale, există și riscuri medicale serioase: probleme digestive, dezechilibre electrolitice, eroziuni dentare. Psihoterapia, în special CBT-E (Cognitive Behavioral Therapy – Enhanced, o formă specializată de terapie cognitiv-comportamentală, dezvoltată în mod special pentru a se adresa tulburărilor de alimentație), este un tip de intervenție care se recomandă în mod standard pentru acest tip de probleme. Scopul este conștientizarea tiparului, identificarea factorilor declanșatori și dezvoltarea unor strategii sănătoase de reglare emoțională”, explică, pentru G4Food, psihologul.
-
Alimentația compulsivă, urmată de vinovăție
Există multe persoane care mănâncă exagerat, cel mai adesea într-un episod compulsiv, după care experimentează un sentiment puternic de vinovăție. „Există persoane care mănâncă repetitiv și în exces, de obicei în perioade de stres, apoi simt vinovăție și tristețe. De multe ori, aceste episoade sunt legate de anxietate sau depresie. Diferența față de bulimie este că, de regulă, nu apar comportamente de compensare. Psihoterapia ajută persoana să își înțeleagă emoțiile, să reducă tiparele compulsive și să își reconstruiască o relație echilibrată cu mâncarea și cu propriul corp”, spune specialistul.
- Obsesia pentru „mâncatul sănătos”
Are și o denumire științifică – ortorexia nervoasă – dar, oficial, această obsesie pentru „mâncatul sănătos” nu este recunoscută drept tulburare de alimentație, deși manifestările ei intră în aceste tipare. „Ortorexia înseamnă obsesia pentru alimentația «curată» sau «perfect sănătoasă». Deși nu este încă recunoscută oficial ca diagnostic distinct, ea poate fi încadrată ca o tulburare de alimentație nespecificată. Problema apare atunci când preocuparea pentru mâncarea sănătoasă devine atât de rigidă încât produce anxietate, afectează viața socială și chiar sănătatea. Psihoterapia poate ajuta la flexibilizarea gândirii și la recăpătarea unui echilibru între sănătate și libertatea de a trăi normal.”, afirmă psihologul Adrian David.
Când trebuie să mergi la psiholog
„Dacă simți că alimentația îți controlează viața – prin restricții severe, prin episoade compulsive sau printr-o obsesie pentru mâncatul sănătos – este un semnal de alarmă. Nu ești singur și nu trebuie să duci asta ca pe o rușine. Tulburările de alimentație sunt afecțiuni serioase, dar tratabile. De multe ori e nevoie ca ajutorul să vină în echipă, de la psiholog, nutriționist, medic, iar în unele cazuri și psihiatru. Rolul psihologului este să te ajute să înțelegi ce se întâmplă în mintea ta, să găsești resursele interioare și să reconstruiești o relație sănătoasă atât cu mâncarea, cât și cu propria identitate”, recomandă psihologul clinician Adrian David.
