Foto: Primăria Barcelona
Tradiția carnavalului din februarie are origini străvechi, fiind influențată atât de sărbători păgâne din Antichitate, cât și de tradiții creștine medievale.
Saturnaliile romane și influența creștină
Carnavalul își are rădăcinile în festivalurile precreștine, cum ar fi Saturnaliile romane (dedicate zeului Saturn) și Lupercaliile (o celebrare a fertilității), unde oamenii purtau măști și se bucurau de libertăți temporare, dar ar fi putut contribui la această tradiție și sărbătorile grecești închinate lui Dionysos, când aveau loc procesiuni, spectacole și petreceri în onoarea zeului vinului.
Odată cu răspândirea creștinismului, carnavalul a devenit o perioadă de sărbătoare înainte de Postul Mare (cele 40 de zile de post înainte de Paște). Deoarece postul presupunea abstinență de la carne și alte excese, oamenii au transformat zilele anterioare într-un moment de petrecere, dans și mâncare îmbelșugată. De altfel, cuvântul carnaval provine din latinul „carne vale” („dispari, carne”).
Răspândirea carnavalului în Evul Mediu
De-a lungul Evului Mediu, carnavalul a devenit o tradiție în multe țări europene, iar coloniștii spanioli au dus această tradiție și în alte părți ale lumii. Astăzi există carnavaluri celebre precum: cel de la Veneția (Italia), faimos pentru măștile sale, de la Rio de Janeiro (Brazilia), cunoscut pentru paradele spectaculoase ale școlilor de samba sau Mardi Gras (New Orleans, SUA), care combină influențe franceze și afro-americane.
Carnavalul din Barcelona
În Spania există de asemenea carnavaluri faimoase, de pildă cel din Santa Cruz de Tenerife (Insulele Canare), cel mai mare și spectaculos carnaval din Spania, considerat al doilea ca importanță după Carnavalul de la Rio. Dar recunoscute inclusiv în afara Peninsulei Iberice sunt și Carnavalul din Cádiz (Andaluzia), faimos pentru chiringotas (grupuri muzicale satirice care cântă despre politică și societate) ori cel din Sitges (Catalonia),cu influențe braziliene, cunoscut și pentru atmosfera LGBTQ+.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
În general, fiecare localitate organizează „ceva” pentru a aduce spiritul petrecerii și, evident, cât mai mulți turiști.
Barcelona are o organizare aparte, plină de fast, de tradiții și, desigur, de obiceiuri conectate cu mâncarea, în organizarea Carnavalului anual, care durează nici mai mult nici mai puțin de o săptămână.
Originea exactă a Carnavalului în Barcelona nu este cunoscută, dar există mențiuni din 1333, când Consiliul celor 100 ( conducerea orașului Barcelona între anii 1249 și 1714 – n.r.) a impus restricții privind purtarea măștilor și aruncarea de portocale (Taronjada).
În secolele XV-XVI, datorită comportamentului uneori excesiv al participanților, autoritățile au început să reglementeze festivitățile, dând naștere Carnavalului modern. În secolul al XIX-lea, Revoluția Industrială a făcut ca măștile și costumele să devină mai elaborate, iar tradiția de a se costuma s-a extins și mai mult.
Fiind o sărbătoare legată de data Paștelui, Carnavalul variază în fiecare an. Cu toate acestea, festivitățile au loc întotdeauna într-un interval cuprins între începutul lunii februarie și prima săptămână a lunii martie. Pentru a calcula data acestuia, trebuie să vedem când cade începutul Săptămânii Sfinte, să scădem 40 de zile, corespunzătoare perioadei Postului Mare și să mai scădem încă 7 zile, durata Carnavalului. În 2025 va fi între 27 februarie și 5 martie.
Carnavalul începe cu Joia Grasă (în catalană, Dijous Llarder sau Dijous Gras) și se încheie de Miercurea Cenușii sau a Sardinei. Timp de șapte zile, tradiția Carnavalului aduce numeroase evenimente și activități: parade și procesiuni, petreceri și baluri mascate, degustări de preparate tradiționale, dar mai presus de toate, voie bună, distracție și turiști. Deghizarea este o parte esențială a Carnavalului. Copiii se costumează la școală, iar adulții participă la petreceri mascate și baluri tematice. Printre costumele populare se numără supereroii, pirații, prințesele sau personaje din filme și desene animate.
Primăria Barcelonei respectă tradițiile organizând întotdeauna momentele importante ale istoricului Carnaval.
L’Arribo („Sosirea”)
Este evenimentul care marchează începutul Carnavalului, momentul în care Regele Carnestoltes (Regele Carnavalului) apare în fața mulțimii entuziasmate. Acesta este personajul principal al sărbătorii în toată Catalonia, simbolizând spiritul dezinhibat și vesel al acestor zile, iar lângă el o are întotdeauna pe Regina Beluga.
„Taronjada” și parada Regelui Carnestoltes
Unul dintre cele mai așteptate evenimente, atrăgând un număr mare de participanți este „bătaia cu portocale” și parada carelor alegorice, pe care se dansează, se pune muzică și se aruncă bomboane în mulțime. Este organizat în a doua zi de Carnaval, iar Regele susține chiar un discurs satiric despre evenimentele din ultimul an.
Parade și procesiuni
Sâmbăta este ziua în care au loc cele mai multe parade de Carnaval. Datorită inițiativei populare, fiecare cartier al Barcelonei organizează propriile sale procesiuni festive, pline de culoare și veselie, iar participanții ocupă, la sfârșitul defilării, terasele și saloanele restaurantelor.
L’Enterro („Înmormântarea”)
După câteva zile de distracție fără limite, Regele Carnavalului este judecat și condamnat la moarte prin ardere în Marțea Carnavalului. A doua zi, miercuri, numită și Miercurea Cenușii are loc ceremonia funerară numită „Înmormântarea Sardinei”, un eveniment satiric care simbolizează sfârșitul Carnavalului și începutul Postului Mare.
Astfel comunitatea „îngroapă” spiritul carnavalului și excesele sale pentru a intra în perioada de reflecție și abstinență înainte de Paște. În unele cartiere din Barcelona sau chiar pe plajă, evenimentul include mese populare, unde se consumă sardine prăjite, ca parte a tradiției.
Aceast obicei nu este specific doar Barcelonei, ci se regăsește în mai multe orașe din Spania, fiecare având propriile sale variații ale ceremoniei.
Bunătăți tradiționale de Carnaval
Omletă cu butifarra
În Catalonia, Joia Grasă este cunoscută și ca Ziua Omletei (Dia de la Truita), datorită preparatelor pe bază de ouă. Cel mai tradițional preparat este omleta cu butifarra, un tip de cârnat consumat în special în această zi.
Gogoșile și Coca de Llardons
Gogoșile de Carnaval (Buñuelos) sunt delicioase gogoșele din aluat dospit, umplute cu cremă sau simple, consumate în perioada Carnavalului și a Postului Mare. Seamănă cu gogoșile pe care le facem noi cu lingura, sunt mici și se topesc în gură.
Coca de Llardons, este o coptură, jumătate pâine, jumătate prăjitură, crocantă, preparată cu chicharrones (șorici prăjit, un fel de jumări), ouă, zahăr, făină și semințe de pin.
