Sursa foto: Dreamstime
În centrul Tirolului austriac, un laborator de cercetare utilizează de acum ADN-ul pentru a depista mierea falsă importată în UE, o metodă care ar putea să îi protejeze pe apicultori de concurenţa neloială, informează AFP, transmite Agerpres.
Înfiinţată în 2018 la Voels, o localitate situată în apropiere de Innsbruck, Sinsoma este una dintre puţinele companii din Europa care certifică în acest fel compoziţia substanţei siropoase.
Această expertiză este utilizată în prezent pentru a descoperi numeroase fraude.
„Este într-adevăr ceva nou pentru piaţa mierii”, a explicat Corinna Wallinger, cofondatoare a companiei Sinsoma, care consideră că „tehnologia” ar trebui să fie cu un pas înaintea trişorilor, care îşi schimbă constant practicile.
Adăugare de sirop
Uniunea Europeană (UE) este în alertă: între 2021 şi 2022, 46% din cele 320 de loturi testate în 18 ţări în timpul importului erau potenţial alterate, analizele dezvăluind în special adăugarea de zahăr, fără ca acesta să fie înscris pe etichetă. Procentul era de numai 14% între 2015 şi 2017.
Dintre loturile suspecte, 74% proveneau din China, principalul producător mondial, iar 93% din loturile turceşti erau suspecte.
Or, este interzisă adăugarea de apă sau siropuri ieftine în miere pentru a umfla marjele de profit.
Având în vedere dificultatea de a detecta această fraudă, autorităţile de la Bruxelles au desemnat un grup de experţi care vor trebui să ajute Uniunea Europeană “să armonizeze metodele” până în 2028.
Testele ADN ar putea fi o parte a soluţiei, potrivit autorităţilor austriece pentru siguranţă alimentară, care le-au utilizat pentru prima dată în acest an şi aşteaptă rezultatele.
Toţi actorii din acest sector se ocupă de această problemă, ca în cazul lanţului de supermarketuri Spar, care şi-a retras temporar gama de produse de pe rafturi la sfârşitul anului trecut, în urma unui scandal, pentru a le examina cu atenţie.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
Miza este mare: UE este al doilea mare importator mondial după Statele Unite şi, pe lângă faptul că induce în eroare consumatorii, această miere falsă şi abundentă subminează industria apicolă.
O nouă etichetă
“Cu produsele noastre artizanale autentice, este imposibil să concurăm” în materie de preţuri, a declarat cu regret Matthias Kopetzky, care administrează aproape 350 de stupi la Viena.
Prezentând unul dintre stupii săi de pe dealurile de lângă capitala austriacă, pe care le gestionează lucrând cu mâinile goale şi fără echipament de protecţie, el explică faptul că siropul de glucoză este de patru până la cinci ori mai ieftin decât produsul original pe care îl înlocuieşte.
Dar cum poate fi detectat “intrusul” de pe fundul borcanului? Indiferent dacă este importată din Ucraina sau din Argentina – ceilalţi mari furnizori ai UE – “mierea este plină de urme de ADN de la plantele polenizate”, a explicat Corinna Wallinger, a cărei companie percepe 94 de euro pentru cel mai simplu dintre testele pe care le efectuează.
Prin urmare, dacă un eşantion nu conţine prea mult ADN sau dacă există în el ADN din orez, o plantă evitată de albine, există o şansă mare ca acel produs să pretindă că este altceva decât este în realitate.
Rămâne de văzut dacă această metodă va fi validată în toate situaţiile: experţii semnalează posibile deficienţe şi solicită instituirea unui proces riguros pentru a garanta fiabilitatea acesteia.
„Asta este întreaga problemă. Dacă tergiversăm generalizarea unui proces, pierdem teren în faţa fraudatorilor”, a adăugat Corinne Wallinger.
Până atunci, o directivă europeană recentă impune noi reguli de etichetare: de la mijlocul anului 2026, numele principalelor ţări producătoare vor trebui să figureze pe borcanele de miere, împreună cu procentajul fiecărei origini.
În sfârşit, se face astfel dreptate apicultorului austriac, care afişează deja provenienţa vieneză a produselor sale pentru a îi atrage pe clienţii preocupaţi de calitate.
