Consumul alimentelor ultraprocesate, pe lângă efectele deja cunoscute asupra riscului de boli precum diabetul, hipertensiunea arterială și obezitatea, are și un alt impact semnificativ: accelerarea procesului de îmbătrânire biologică. Cei care consumă în mod regulat cantități mari de alimente ultraprocesate experimentară un proces de degradare celulară care poate fi măsurat, chiar dacă mecanismele exacte ale acestuia rămân încă neclare, scrie publicația italiană ilfattoalimentare.it.
Această concluzie este susținută de un studiu italian, publicat în American Journal of Clinical Nutrition și realizat de epidemiologii de la IRCCS Neuromed din Pozzilli, care coordonează cercetările din cadrul studiului populațional Moli-sani, început în 2005 și care a implicat deja mii de locuitori din regiunea Molise.
În cadrul studiului, aproximativ 25.000 de participanți au completat un chestionar detaliat privind consumul a 188 de alimente, permițând cercetătorilor să determine cantitatea zilnică de alimente ultraprocesate consumate. Totodată, participanții au fost supuși regulat unor analize de sânge.
O vârstă biologică cu 0,7 ori mai mare decât cea reală
Probele recoltate au fost utilizate pentru a analiza 36 de markeri biologici corelați cu vârsta biologică a organismului. Cercetătorii au comparat aceste date cu vârsta participanților, pentru a evalua dacă o dietă bogată în alimente ultraprocesate (peste 14% din totalul caloriilor zilnice) influențează rata de îmbătrânire biologică a organismului, indiferent de vârsta reală.
Rezultatele arată că persoanele care consumă cele mai mari cantități de alimente ultraprocesate (reprezentând aproximativ 10% din greutatea alimentelor zilnice și 18% din totalul caloriilor) prezintă, în medie, o vârstă biologică cu 0,7 ani mai mare decât cea cronologică. În cazul celor care urmează principiile dietei mediteraneene, diferența se reduce ușor, cu aproximativ 9%, subliniind beneficiile acestei diete.
Motivul exact pentru care alimentele ultraprocesate accelerează îmbătrânirea rămâne încă neclar, subliniază Simona Esposito, medic epidemiolog și coordonator al studiului. Factorii cunoscuți includ concentrațiile ridicate de grăsimi saturate, zaharuri și sare, dar și alți compuși sau aditivi care necesită investigații suplimentare. În această categorie care necesită ulterioare studii intră produse precum iaurturile aromatizate, înlocuitorii vegetali ai cărnii sau pâinea ambalată, care nu sunt neapărat dăunătoare din punct de vedere nutrițional.
Marialaura Bonaccio, nutriționist, spune, la rândul său, că procesele industriale pot altera semnificativ structura alimentelor, afectând fibrele și nutrienții, ceea ce influențează metabolismul glucozei și funcționarea microbiotei. De asemenea, ambalajele din plastic pot elibera substanțe toxice care migrează în alimente.
Licia Iacoviello, responsabilă de unitatea de epidemiologie a Universității LUM din Bari, subliniază necesitatea includerii unor limite maxime recomandate pentru consumul de alimente ultra-procesate în ghidurile de sănătate publică. Totodată, etichetarea mai clară a acestor produse ar putea ajuta consumatorii să facă alegeri în mai mare cunoștință de cauză.
Aceste descoperiri evidențiază importanța unei diete echilibrate și neprocesate pentru a preveni riscurile asociate cu îmbătrânirea prematură a organismului.