Colaj G4FOOD
Limitarea anumitor carbohidrați ar putea ajuta la îmbunătățirea sănătății intestinale, sugerează noi cercetări.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Dieta săracă în FODMAP (un anumit grup de carbohidrați) este de mult timp popularizată drept un remediu pentru problemele digestive, inclusiv sindromul de colon iritabil (IBS), deoarece oferă sistemului digestiv o pauză de la potențialii iritanți.
Acum, un grup de cercetători din Norvegia a descoperit că această dietă — care funcționează prin restricționarea carbohidraților precum cerealele, pâinea și biscuiții – ar putea, de asemenea, să ajute la reglarea glicemiei și a apetitului și să îmbunătățească sănătatea intestinului în general, potrivit dailymail.co.uk.
Experții au sugerat că această dietă ar putea ajuta pacienții cu probleme intestinale, inclusiv IBS, să își gestioneze simptomele.
Totuși, ei au menționat că modul în care dieta FODMAP crește nivelurile hormonului GLP-1 în intestin – care îmbunătățește apetitul și sănătatea intestinală – necesită cercetări aprofundate.
Ce este dieta FODMAP și de ce să reducem alimentele incluse în ea?
FODMAP este un acronim pentru oligozaharide fermentabile, dizaharide, monozaharide și polioli – grupuri de carbohidrați cunoscuți pentru declanșarea simptomelor digestive, cum ar fi balonarea, gazele și durerile abdominale.
Acești carbohidrați nu pot fi descompuși și absorbiți prin intestinul subțire, astfel că organismul îi procesează în intestinul gros.
Pe lista alimentelor bogate în FODMAP se găsesc legume precum ceapa și usturoiul, carbohidrați precum pastele și fructe precum merele și nectarinele, care au un conținut ridicat de zahăr.
O dietă săracă în FODMAP implică reducerea consumului de zaharuri, carbohidrați rafinați și produse lactate care pot încuraja fermentația în intestin și înlocuirea acestora cu alternative cu conținut scăzut de FODMAP.
Eliminarea alimentelor bogate în FODMAP poate oferi mucoasei intestinale șansa de a se repara și de a restabili un echilibru sănătos al bacteriilor benefice, ameliorând simptomele IBS.
Care sunt alimentele cu un conținut scăzut de FODMAP?
- legume non-fermentabile, cum ar fi vinetele și cartofii,
- fructe cu un conținut scăzut de fructoză, precum strugurii, kiwi și portocalele,
- surse de proteine precum ouăle, tofu și fructele de mare.
În cadrul studiului realizat de cercetătorii de la Spitalul Universitar Haukeland din Norvegia, s-a investigat impactul unei diete sărace în FODMAP asupra nivelului de GLP-1 – un hormon eliberat în intestin după masă, legat de IBS – la pacienții cu această afecțiune dureroasă.
Au fost studiați 30 de pacienți adulți cu IBS de tip mixt (alternanță între constipație și diaree).
Ce înseamnă dieta săracă în FODMAP?
FODMAP este un acronim pentru o anumită clasă de carbohidrați numiți carbohidrați cu lanț scurt, care sunt mai dificil de digerat.
Studiile au arătat legături puternice între FODMAP și simptome digestive precum gaze, balonare, dureri abdominale, diaree și constipație.
De aceea, această dietă este considerată cea mai eficientă terapie alimentară pentru sindromul de colon iritabil (IBS).
Deși poate părea restrictivă, dieta permite în continuare multe alimente.
De exemplu, pâinea albă poate fi înlocuită cu pâine de grâu spelta sau cu pâine cu maia.
Și, deși nu se pot consuma usturoi, ciuperci sau ceapă, este în regulă să mănânci broccoli, dovlecei și dovleac plăcintar.
Participanții la studiu au urmat o dietă strictă low-FODMAP, sub îndrumarea unui dietetician autorizat.
Cercetătorii au monitorizat lunar dacă voluntarii respectau corect dieta.
După trei luni, cercetătorii au constatat că cei care au respectat dieta au avut o îmbunătățire semnificativă a simptomelor gastrointestinale – inclusiv reducerea durerilor abdominale, a balonării și a diareei.
Nivelurile de GLP-1 au crescut, indicând un control mai bun al glicemiei și o senzație de sațietate mai prelungită.
Sindromul de colon iritabil (IBS) afectează aproximativ una din 20 de persoane la nivel mondial și provoacă dureri abdominale intense, balonare, diaree și constipație – iar tratamentele eficiente sunt limitate.
Această afecțiune cronică, deocamdată fără leac cunoscut, poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții, capacității de muncă și interacțiunilor sociale.
