foto pexels
Mercur și pesticide precum DDT, interzise de decenii, sunt câteva dintre substanțele toxice pe care un grup de cercetători de la Universitatea din Santiago de Compostela (Spania) le-a descoperit în penele berzelor, suține La Vanguardia. Proiectul „In-VisiblePollut” a urmărit să determine prezența toxinelor în pene și resturi regurgitate de berze colectate din diferite localități din Galicia, și să coreleze contaminarea cu utilizarea acestor substanțe în exploatările agricole, întrucât păsările intră în contact cu aceste substanțe în timp ce caută hrană pe câmpuri. Rezultatele, spun cercetătorii, sunt aplicabile și altor regiuni ale Spaniei.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
„Este important să conștientizăm impactul pe termen lung al utilizării pesticidelor cu anumiți contaminanți organici persistenți. Nu dispar – rămân în mediu mult timp. I-am găsit în toate locurile din care am luat mostre, ceea ce arată nivelul de contaminare de pe câmp… pentru că pare că doar orașele sunt afectate”, explică biologa Zulema Varela, din cadrul departamentului de Ecologie al universității.
Unele pesticide au fost interzise încă din 1977
Zulema Varela, împreună cu Nancy Blanco – fondatoarea asociației galiciene Amigas das Cegoñas (Prietenii Berzelor), au demarat acest studiu pentru a înțelege mai bine starea mediului rural din zona Orense, folosindu-se de berze ca specie-indicator. Nu este prima cercetare pe care o fac asupra berzei albe (Ciconia ciconia). Anul trecut, au documentat prezența masivă a plasticului în cuiburile acestor păsări. Un alt studiu recent, realizat de SEO/Birdlife, avertiza și asupra prezenței plasticului în tractul digestiv al berzelor: din 1.550 de necropsii efectuate în ultimii ani, în 342 au fost găsite materiale contaminante – în special benzi elastice și silicon.
Deși pesticidele sunt mai puțin vizibile și mai puțin studiate, cercetarea de față a implicat prelevarea de probe din 23 de cuiburi din 10 localități diferite din Galicia – în total, 37 de pene analizate. Partea moale (barbele) a fost separată de tija centrală și măcinată pentru analize. Au fost detectate 11 pesticide, dintre care 4 sunt autorizate în prezent și 7 sunt interzise pentru toxicitate sau persistență în mediu – unele încă din 1977.
În zona Monforte de Lemos, s-au identificat până la 7 pesticide diferite în penele berzelor. În colonia de la Maceda (Orense), au fost detectate 5 dintre cele 7 pesticide interzise analizate.
Substanțe ilegale în 83% dintre cazuri
Produsele deja interzise au reprezentat 83,3% din totalul contaminanților găsiți – ceea ce sugerează fie o stabilitate extrem de mare în sol, fie o utilizare ilegală continuă, „despre care se șoptea prin zonă”, spune Varela. În 8 din cele 10 localități studiate, peste jumătate din toxinele găsite în pene erau interzise prin lege. De exemplu, erbicidul atrazină, interzis în UE din 2004, a fost identificat aproape în toate locațiile analizate.
S-au mai găsit substanțe precum DDT sau dieldrină, interzise de mai bine de 40 de ani din cauza toxicității și capacității de bioacumulare. Deși în prezent se regăsesc în concentrații mici și izolate, cercetătoarele avertizează că există riscul reintroducerii în lanțul trofic din cauza mobilizării solului contaminat sau redistribuirii prin aer. S-a detectat și prezență de mercur, mai ales în zonele cu agricultură intensivă, în timp ce în regiunile cu pășunat tradițional nivelurile erau mai scăzute.
Contaminarea variază în funcție de tipul de cultură agricolă
Se remarcă și o variație a pesticidelor în funcție de tipul de cultură: cartof, porumb, grădini, pășuni etc. Acest tip de model poate ajuta la identificarea relației dintre modul de utilizare a terenurilor și distribuția contaminanților în fauna sălbatică.
„Este un aspect important. Ar fi nevoie de mai multe date, dar deja se observă o corelație. În trecut, s-a crezut că berzele aduc pesticidele din migrațiile lor spre Africa. Însă azi, tot mai puține traversează Strâmtoarea Gibraltar, rămânând în sudul Europei. Doar exemplarele mai tinere de 4 ani mai migrează”, explică Varela, care a colaborat în acest proiect cu cercetătoarele María Bouso, María Llompart și Ana Castilleira.
Studiul este relevant pentru toate zonele din continent în care viețuiesc aceste păsări. Și asta pentru că acești contaminanți – fie pesticide persistente, fie mercur – nu pot fi eliminați. „Berzele îi elimină parțial prin pene, dar tocmai de aceea sunt biomarcatori excelenți pentru sănătatea solului – chiar și pentru poluarea invizibilă, care afectează fauna sălbatică, departe de orice industrie”, conchide biologul.
