Foto: Pexels
Măsuri destinate ajutorării cetățenilor vor fi anunțate duminică, iar acestea vor intra în vigoare încă de la 1 septembrie, a anunțat astăzi președintele sârb Aleksandar Vučić, relatează agenția sârbească Danas, citată de Rador Radio România.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
„Acestea sunt probabil cele mai bune măsuri pentru oamenii obișnuiți, pentru toți oamenii noștri, pentru toți cetățenii noștri”, a spus el.
La sfârșitul lunii iulie au fost anunțate măsuri care ar urma să reducă prețurile, în principal la produsele alimentare de bază, iar anunțurile în sine amintesc de campaniile din ultimii doi ani, „Preț mai bun” și „Cel mai bun preț”. De data aceasta, însă, au fost menționate exemplele Ungariei și României, iar Vučić a anunțat adoptarea unor reglementări privind limitele marjei într-o apariție la TV Pink.
„Adaosul comercial trebuie să fie mai mic și mă aștept să reducem prețurile totale în Serbia cu peste 15-20%. În primul rând, vorbesc despre sectorul alimentar, de la cereale, pâine, ulei, făină, tot ce este necesar, adică ceea ce avem nevoie cel mai mult pentru viața de zi cu zi, până la băuturi răcoritoare, astfel încât toate acestea să scadă la 20%”, a spus președintele. El a menționat modelele implementate de Ungaria, România și Macedonia de Nord în anii precedenți.
Maghiarii au în prezent o limită a marjei de vânzare cu amănuntul de 10% în vigoare pentru aproximativ 1.000 de articole din 30 de categorii de produse, alimente de bază. Regulamentul a fost adoptat în martie anul acesta din cauza creșterii repetate a prețurilor la alimente, iar autoritățile au făcut referire la marjele excesive pe care comercianții cu amănuntul le percepeau pentru unele produse. De exemplu, 129% la smântână sau 70-80% la iaurt. În implementarea acestui regulament, autoritățile se concentrează pe marile lanțuri de retail, cu o cifră de afaceri anuală de peste un miliard de forinți (aproximativ 2,5 milioane de euro).
Ungaria a înregistrat o creștere uriașă a inflației în 2023, atingând un maxim de 25,7%, și a avut de departe cea mai mare creștere de prețuri din Europa. Budapesta a introdus o înghețare a prețurilor pentru produsele alimentare de bază încă din 2022, dar acest regulament a expirat la sfârșitul lunii iulie 2023.
Maghiarii au introdus, de asemenea, monitorizarea online a prețurilor pentru aproximativ 100 de produse.
România a adoptat în 2023 un regulament pentru limitarea adaosului comercial, care a fost prelungit până la sfârșitul lunii septembrie a acestui an. Românii au mers un pas mai departe și nu numai că au limitat marjele comercianților pentru anumite grupe de produse, ci marjele tuturor participanților la lanțul de aprovizionare pentru 21 de produse.
Astfel, procesatorul sau industria alimentară poate percepe o marjă de până la 20% din costul de producție. Distribuitorii pot adăuga maximum cinci procente plus costurile de operare, iar aceasta este marja totală pentru distribuitori, indiferent de câți sunt în lanțul unui anumit produs.
Comercianții cu amănuntul sunt limitați la o marjă de 20%, la care se adaugă costurile directe și indirecte. Importatorii de ulei, făină, zahăr etc. au o marjă de cinci procente.
Maghiarii au marje limitate la carne (file de pui, pulpă de pui, aripioare, file întreg de pui și curcan, precum și carne de porc). Marjele sunt, de asemenea, limitate la lapte, unt, smântână, iaurt, brânză și margarină.
Aceste reguli se aplică și făinii de grâu, zahărului, uleiului de floarea-soarelui, morcovilor, cartofilor, usturoiului, ouălor și parmezanului.
În România au fost introduse restricții similare pentru alimentele care alcătuiesc coșul de bază al consumatorului.
Întrebarea este dacă acest lucru a ajutat bugetele familiale ale maghiarilor și românilor. Conform ultimelor date, în iulie România a avut cea mai mare inflație anuală din UE, de 6,6%. Ungaria se află și ea la mică distanță, cu 4,2%.
Autoritățile maghiare au susținut că, după o lună de implementare, prețurile produselor vizate de măsuri au fost reduse în medie cu 18,6%. Cu toate acestea, prețurile alimentelor din această țară cresc cu o rată anuală de 4,5-5%. Criticii acestei măsuri din Ungaria susțin că efectele se observă asupra acestor produse, dar nu și asupra inflației generale sau chiar asupra prețurilor generale ale alimentelor, deoarece veniturile /comercianților/ au fost compensate cu alte produse.
În România, inflația a încetinit anul trecut, iar în unele locuri, prețurile produselor cu marje plafonate au scăzut, dar anul acesta, în iulie, creșterea de la un an la altul a prețurilor la alimente a depășit opt procente.
Boban Stojanović, profesor la Facultatea de Economie din Niš, spune că este dificil de evaluat ce efecte vor avea măsurile care nu au fost încă dezvăluite, dar a reamintit că măsurile anterioare de înghețare a prețurilor la alimentele de bază nu au avut niciun efect.
„Cel mai bun mod de a menține prețurile sub control este ca piața să-și facă treaba, ca participanții să concureze prin concurență loială și prețuri mai mici. Premisa pentru aceasta este un număr cât mai mare de participanți, iar în țara noastră există două sau trei lanțuri de retail dominante, care pot face înțelegeri, dar nu neapărat, pot să își armonizeze prețurile reciproc. În Bulgaria și Croația există mult mai multe lanțuri de retail”, remarcă el.
El subliniază că avem și un organism de reglementare independent, Comisia pentru Protecția Concurenței, pe care nimeni nu o menționează, și a cărei sarcină este de a preveni coluziunea, discriminarea pe piață etc.
Stojanović reamintește că KZK a deschis o procedură de investigare pentru încălcarea reglementărilor pieței împotriva lanțurilor de retail, procedură care nu a fost încă finalizată. Doar că, înainte de aceasta, prin permiterea fuziunii dintre Atlantik Kafa și Donkafa, a creat un jucător cu o cotă de 70-80% din piața cafelei măcinate.
„Nivelul ridicat al prețurilor este o consecință a lipsei de concurență între participanții la piață. Poate că pe termen scurt se poate realiza ceva prin reglementarea pieței, dar pe termen lung este nevoie de eficiența organismelor de reglementare”, notează el.
Stojanović notează, de asemenea, că statul ar putea reduce și sarcina asupra consumatorilor prin reformarea TVA-ului. De exemplu, prin transferarea unui număr mai mare de produse alimentare de bază la o cotă de TVA mai mică de 10%.
„Acest lucru ar putea reduce veniturile bugetare, dar statul ar putea compensa acest lucru printr-o cotă de TVA mai mare pentru produsele de lux. Avem cote de TVA ușor diferite, astfel încât cei mai bogați și cei mai săraci plătesc, în general, același impozit”, subliniază Stojanović.
El consideră că marjele din lanțul de aprovizionare ar putea fi influențate, dar prin măsuri indirecte, nu directe.
În cele din urmă, el susține ca mai multe produse autohtone să fie găsite în lanțurile de retail, având în vedere creșterea mai rapidă a importurilor decât a exporturilor.
„Aici ar putea intra în prim-plan creativitatea în ministere. Dacă se adoptă o măsură, aceasta ar trebui să aibă un efect pe termen lung. Limitarea marjelor pentru un produs va duce probabil la creșterea marjelor pentru altul și, astfel, nivelul general al prețurilor nu este rezolvat, ci este afectat doar nivelul prețurilor acelor produse specifice”, estimează Stojanović, adăugând că cea mai bună măsură este deschiderea pieței către noi lanțuri de retail.
