food G4Food
Anul agricol 2024 a fost marcat de evoluții climatice atipice: temperaturi ridicate în lunile de iarnă, urmate de valuri de frig, în lunile aprilie – mai; perioadă de secetă prelungită, din iunie până în septembrie; campanii de recoltare devansate cu două-trei săptămâni și inundații catastrofale în mai multe localități din județul Galați, în luna septembrie, numeroase ferme fiind distruse de viituri.
Toate aceste violențe climatice au condus la recolte slabe sau foarte slabe în mai multe zone ale țării și au convins guvernul de la București și Comisia Europeană să acorde ajutoare financiare substanțiale fermierilor afectați.
G4Food a publicat constant de-a lungul sezonului agricol 2024 relatările fermierilor despre impactul climei asupra culturilor agricole, inclusiv articole documentate în teren, în zone afectate de ariditate, în ultimii ani.
Mai mult, am deschis o rubrică nouă numită Climalert, pentru a scoate în evidență impactul schimbărilor climatice asupra sectorului agroalimentar.
Pomii fructiferi au suferit de stres termic
Primii care s-au confruntat cu o evoluție climatică nefavorabilă au fost pomicultorii. Aceștia au semnalat încălzirea prematură a vremii ( în februarie – martie ) și variațiile mari de temperatură în alternanța zi-noapte, cu consecințe nedorite asupra dezvoltării fructelor.
Lucian Florea, fermier și șef al unei organizații de producători din județul Bacău, ne-a declarat în 15 mai că:
”în martie, au înflorit toți pomii, cu un avans de trei săptămâni, față de ritmul normal. În 24 de ani, nu am observat un asemenea decalaj, la toate speciile de pomi. Pe la jumătatea lunii aprilie, a venit un val de frig, care a provocat, pe alocuri, ceea ce noi numim ”avortarea fructelor”. Plantele sunt ca niște sportivi care încep să alerge în zone calde și ajung la Polul Nord”.
Pomicultorul din Bacău a observat că:
” în aprilie, când fructele erau deja formate, temperatura în timpul zilei era ridicată, 20-25 grade Celsius, iar noaptea cobora sub 0 grade Celsius. Acestea variațiuni nu sunt atât de periculoase pentru flori, acestea rezistă, cât pentru fructele care s-au format deja și rețin apa. Temperaturile sub 0 grade Celsius provoacă înghețarea fructelor crude și compromiterea acestora”.
Recolte devansate
Apoi, fermierii care cultivă cereale au constatat că trebuie să recolteze grâul și orzul cu două săptămâni mai devreme decât de obicei. Mai mult, deși în anii anteriori mulți fermieri băgau combinele prima oară în lanurile de orz ( finalul lunii iunie ), apoi în cele de grâu ( începutul lunii iulie ), anul acesta unii dintre ei au ajuns să recolteze orzul și grâul în aceeași perioadă, pe la jumătatea lunii iunie!
Fermierul Mircea Chipăilă, din județul Constanța, a declarat pentru G4Food, în 12 iunie, că a recoltat orzul cu o săptămână mai devreme decât de obicei și a confirmat o ”comprimare a sezonului agricol”, cel puțin la cultura de orz.
„Am scos la recoltat trei combine, pentru o suprafață totală de 120 de ha cultivate cu orz. Recoltez cu o săptămână mai devreme decât anul trecut, când am băgat combina în lan, în 19 iunie. La mine, din cauza secetei din toamnă, orzul a răsărit târziu, în decembrie. Căldura din ultimele zile, 38-39 grade, i-a grăbit maturizarea, și am decis să mă apuc de recoltat.”
Reporter: „Putem vorbi de o comprimare a sezonului de recoltare la orz?”
Mircea Chipăilă: „Da, acesta e termenul corect, o comprimare a sezonului, cel puțin la mine: orzul a răsărit târziu, dar îl recoltez mai devreme. Fenomenele meteo atipice își spun cuvântul.”
Ravagiile secetei
Culturile de orz și de grâu au fost satisfăcătoare pentru mai toți fermierii români, cu excepția celor din zone marcate de ariditate în ultimii ani ( exemplu, județele Vrancea, Buzău ).
Din iunie până în septembrie, s-a instalat însă în zona de sud, sud-est și est a României o secetă pedologică severă, dublată de seceta atmosferică ( arșiță ), care a afectat puternic culturile de primăvară: porumb, floarea soarelui, dar și culturile de rapiță, înființate în toamnă.
Semnalele venite din partea fermierilor au fost elocvente.
”Am 30 și ceva de ani de agricultură și nu ne-am confruntat cu așa ceva. Secetă prelungită care vine de ani, în urmă, rezerva de apă s-a diminuat, deci chiar dacă ar veni o ploaie, așa să zic, schimbă puțin microclimatul, dar în profunzime lucrurile sunt mult mai grave. Cel puțin aici, în zona noastră, cam din 2000 de când profesez aici, nivelul pânzei freatice a scăzut cam 3 metri”,
a declarat, în 5 august, un fermier citat de Radio Iași.
Iulia Blagu, fermier din județul Ialomița, și președintă a Asociației Naționale a Femeilor din Agricultură ( ANFA ) a declarat pentru AFP, în 19 august, că „Pentru agricultura românească, nu se pune problema dacă vom muri, ci când vom muri”.
În toată luna august, fluxul de știri despre secetă, fie din surse interne, fie din surse internaționale, a fost abundent. Căutați în site-ul nostru articole după cuvântul ”secetă”. Veți avea ce să citiți!
În aceeași lună, am fost pe teren, într-una din cele mai afectate zone: estul județului Vrancea. Din interviurile realizate de G4Food, reiese că seceta atmosferică ( arșița ) a compromis procesul de fecundare la porumb. În absența acestuia, nu s-au format știuleții, porumbul nu a rodit și fermierii nu au avut ce să recolteze.
Fenomenul acesta a fost semnalat inclusiv în culturile de porumb irigate!
Antreprenorul agricol Mihai Răzvan Moraru a publicat pe Facebook un articole dedicat subiectului, pe care l-am preluat pe site-ul nostru.
Efectele arșiței asupra culturii de porumb au fost resimțite și pe terenurile agricole din comuna Tătăranu, județul Vrancea. Recolta a fost compromisă total, din cauză că nu a avut loc procesul de fecundare la porumb
„Din cauza arșiței, porumbul nu a legat. Nu s-a produs fecundarea. Nu avem ce culege. De pe o tarla abia am cules trei saci. Acolo unde este porumbul un pic mai verde am cules o jumătate de sac pentru fiert”.și nu s-au format știuleți. ( … )
„La porumb recolta e zero. Am investit 2160 de lei pentru un hectar și nu recuperăm mai nimic. Am tăiat cocenii pentru nutreț”,
a declarat Tudora Vișan, pentru G4Food, în 22 august.
Guvernul a anunțat că peste 230.000 de producători agricoli au fost afectați de secetă, suprafața totală calamitată la nivel național fiind peste 2.000.000 de ha.
Seceta, cauză a insolvabilității fermierilor
Recoltele slabe din ultimii ani, din anumite zone agricole, ca urmare a secetei extreme, au condus la o scădere dramatică a solvabilității unui număr tot mai mare de fermieri, în relația cu creditorii, fie aceștia bănci și instituții financiare nebancare, fie furnizori de semințe, fertilizanți și utilaje agricole.
„Sunt niște fermieri care doresc să renunțe. Dacă nu la toată afacerea, renunță la o parte din terenurile arendate. Nu mai au spațiu de creditare, doresc să vândă sau să predea o parte din fermă. Mă întreb însă cine ar prelua o fermă cu datorii? Fondurile de investiții nu vor să cumpere la prețul pe care îl cere fermierul. Cam toți fermierii au trenurile gajate la bănci, e greu să scoți terenul de sub gaj, e destul de complicat”,
a declarat fermierul Sorin Bolovan, din județul Vrancea.
Guvernul a emis în cele din urmă o OUG care a amânat plata datoriilor, în anumite condiții, până în august 2025, legiferând în premieră și asupra furnizorilor de semințe și fertilizanți, nu numai asupra băncilor.
Culesul viilor, mai devreme cu două săptămâni
Decalajul climatic a fost resimțit și în podgoriile României, culesul strugurilor fiind devansat cu două săptămâni. G4Food a făcut un sondaj printre viticultori, în luna august, din toate regiunile vitivinicole ale țării și toși cei chestionați au răspuns că anul acesta încep culesul strugurilor mai devreme cu două săptămâni decât de obicei. Seceta a cauzat daune cantitative și în plantațiile viticole din țara noastră, însă oenologii au declarat că acest lucru nu reflectă și în calitatea vinurilor.
”E un decalaj de două-trei săptămâni față de anii anteriori. De fapt, de vreo zece ani, sezonul se tot scurtează, încep tot mai devreme culesul”
a remarcat pentru G4Food, în 8 august, Marius Gurban, viticultor din județul Arad.
După secetă extremă, inundații catastrofale
Prima jumătate a lunii septembrie a fost marcată însă de ploi torențiale, chiar în sudul și sud-estul țării, unde nu mai plouase de câteva luni. În mai multe localități din județul Galați ( Pechea, Slobozia Moară, Costache Negri, Cudalbi, etc. ) au avut loc inundații catastrofale, în noapte de 13 spre 14 septembrie, fiind înregistrate pierderi de vieți omenești și pagube materiale majore.
Nici fermele agricole nu au scăpat de furia apelor. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară a informat că au fost luate de ape peste 2.000 de oi, sure de bovine, cai și stupi de albine.
Apele revărsate au inundat și au afectat mii de hectare de terenuri agricole, solul fiind distrus pe suprafețe întinse.
G4Food a stat de vorbă la câteva zile după producerea inundațiilor cu proprietara unei ferme zootehnice ( creșterea vacilor pentru lapte ) și vitivinicole, care a declarat că au fost luate de ape mai multe vaci precum și o parte din stocurile de vin.
”Apa a deschis porțile grajdului și a năvălit în interior. Au dispărut câteva vaci, nu știu unde sunt acum, dacă mai sunt vii sau moarte. Trebuie să ne apucăm să numărăm tot efectivul, ca să știm exact câte lipsesc.
Apa a intrat în sala de muls, a acoperit toată aparatura, într-o primă fază nu am reușit să mulgem vacile care au supraviețuit, au ajuns să ragă din cauză că ugerele erau pline, s-au umflat”,
a declarat Daniela Mihalache, în 15 septembrie.
Ordonanța secetei
Din cauza pagubelor majore provocate agriculturii din mai multe regiuni ale României, Guvernul a emis recent o OUG pentru a-i sprijini financiar pe fermierii afectați. Schema de ajutor de stat se ridică la 400 de milioane de euro și a fost aprobată de Comisia Europeană.
Executivul comunitar de la Bruxelles a acordat României un ajutor financiar de 21.500.000 de euro, pentru a depăși situația de criză determinată de fenomenele meteo extrem.
Ce ne așteaptă
Guvernul României a adoptat recent ”Strategia națională privind adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 2024—2030, cu perspectiva anului 2050 ”, document prin care suntem avertizați că:
„Fenomenul de arșiță în România se va intensifica continuu în perioada 2021–2050, contribuind la amplificarea stresului termic agroclimatic prin încălzire excesivă, în raport cu pragul termic critic de 32°C”, estimează autorii „Strategiei naționale privind adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 2024—2030, cu perspectiva anului 2050”.
Totodată, autorii strategiei susțin că:
”Intensificarea evenimentelor de precipitații cu caracter torențial în România în ultimii ani a determinat frecvent producerea de viituri rapide în bazine hidrografice mici şi foarte mici, care au generat de multe ori pagube materiale majore şi pierderi de vieți omenești.
Asemenea viituri s-au produs în toate regiunile ţării, având cel mai adesea caracter catastrofal, iar ca impact potențial al schimbărilor climatice este foarte probabil că frecvența acestor evenimente de viituri rapide severe să crească în perioada următoare, mai ales după anul 2030, conform scenariilor actuale de schimbări climatice”.
Prin urmare, sectorul agroalimentar va fi supus în continuare provocărilor climatice, cu impact asupra economiei și chiar asupra echilibrului social.
