Raportul Food Foundation avertizează: pierderea biodiversității amenință economia și securitatea alimentară / Industria alimentară și investitorii chemați să acționeze pentru un viitor sustenabil

Un nou raport publicat de organizația britanică The Food Foundation atrage atenția asupra impactului pierderii biodiversității și cere industriei alimentare să ia măsuri urgente. Documentul avertizează că, dacă această criză este ignorată, costurile economice pe termen lung vor fi mult mai mari, arată foodbev.com.

Raportul reunește dovezi care arată că lanțul de aprovizionare și întregul sistem alimentar sunt extrem de vulnerabile la efectele pierderii biodiversității, în timp ce contribuie direct la ea. Un exemplu: un declin de 30% al populației de polenizatori din Marea Britanie, în decurs de zece ani, ar duce la pierderi anuale de aproape 200 milioane lire sterline din recolte.

Organizația subliniază că defrișările și creșterea intensivă a animalelor favorizează poluarea aerului și a apei și accelerează dispariția speciilor. Agricultura, dependentă în totalitate de capitalul natural, este în pericol să devină nesustenabilă dacă metodele de producție și obiceiurile de consum nu se schimbă.

Dietele vegetale, o soluție

Raportul arată că trecerea către o alimentație mai bogată în plante în Marea Britanie ar putea reduce cu 58% numărul speciilor care sunt în pericol de extincție în următorul secol, ca urmare a modului actual de consum.

Cercetările PwC arată că peste jumătate din PIB-ul global depinde moderat sau puternic de natură. Totuși, biodiversitatea scade într-un ritm fără precedent, cu rate de extincție de 100 până la 1.000 de ori mai mari decât cele naturale. În Marea Britanie, pierderea biodiversității ar putea reduce creșterea PIB-ului cu 6-12% în anii 2030, un declin mai grav decât cel provocat de criza financiară din 2008 sau de pandemia Covid-19.

Recomandările raportului

The Food Foundation și Investor Coalition for Food Policy – care reunesc 35 de organizații – lansează o serie de recomandări pentru companii și investitori. Printre acestea:

• sprijinirea unor portofolii centrate pe diete vegetale și investiții în agricultură regenerativă și sustenabilă;
• asigurarea de expertiză la nivel de consiliu director privind sustenabilitatea, clima și biodiversitatea; în prezent, doar 2% dintre companii au astfel de competențe;
• îmbunătățirea trasabilității și a managementului riscurilor legate de natură, cu planuri clare de implementare;
• reconsiderarea naturii nu ca o „externalitate”, ci ca un activ de valoare, care trebuie evaluat și protejat, chiar dacă acest lucru înseamnă randamente mai mici pe termen scurt.

Biodiversitatea, un capital vital

Sarah Buszard, responsabil pentru relația cu investitorii, a explicat: „De vreme ce toți depindem de producția și consumul de alimente pentru supraviețuire, viabilitatea și prosperitatea economiei în ansamblu depind de gestionarea sustenabilă a capitalului natural”.

Antony Yousefian, partener la The First Thirty Ventures, a adăugat: „O linguriță de sol sănătos găzduiește mai multe microorganisme decât întreaga populație umană, însă agricultura intensivă a epuizat ecosistemele și calitatea hranei. Investitorii trebuie să colaboreze activ cu firmele pentru a sprijini agricultura sustenabilă și dietele sănătoase, oferind hrană nutritivă și fără pesticide, dar și randamente financiare pozitive pentru natură și sănătate”.

Raportul subliniază că trecerea la practici agricole prietenoase cu mediul și la diete vegetale nu este doar o alegere etică sau ecologică, ci și o investiție în stabilitatea economică globală.