O pizza din lipii este ce poate fi mai simplu, rapid și gustos pentru o masă no stress dar sănătoasă. Studențească sau nu. Un pizza nazi ar zice că nu se poate numi pizza, contează prea puțin asta, rezultatul e satisfăcător, chiar reușit dacă urmăm exact pașii.
Nu are savoarea aluatului de pizza lăsat îndelung la maturat, dar e mult mai mult decât un sandviș. Ba chiar, poate fi considerată o idee aproape genială, maximum de rezultat cu minim de efort.
Italienii practică și ei această metodă rapidă pentru a simți gustul de pizza atunci când nu e timp sau energie de făcut aluat. Folosesc piadine, care sunt foarte asemănătoare cu lipiile, și îi spun ironic piadizza/piadipizza.
Dacă folosim lipii cumpărate, sos de roșii din borcan aromatizat la moment și mozzarella, e ca și făcută. Pentru studenți dar nu numai, o cină în total relax, cu o bere rece. Dealtfel, un meniu complet: carbohidrați, proteine și grăsimi și o parte vegetală plină de licopen foarte benefic. Ca topping, peste pizza Margherita în tigaie mai poate fi ton din conservă, șuncă, bacon, prosciutto sau alte brânzeturi.
Ingrediente pentru 4 porții
4 lipii mari
300 g passata (are o consistență medie, între suc și bulion)
400 g mozzarella, tăiată cuburi mici și lăsată în strecurătoare să se scurgă
sare, ulei, busuioc, oregano
Procedeu
Se pot face și la cuptor dar, și mai interesant, se pot face și în tigaie, sub capac.
Se lasă mozzarella la scurs, iar între timp preparăm sosul: cantitatea de sos tip passata se adiționează cu puțină sare, un vârf de lingură de zahăr, puțin ulei ideal de măsline dar merge oricare, și puțin oregano uscat.
Varianta în tigaie sub capac
Se așează lipia într-o tigaie antiaderentă unsă foarte puțin cu ulei. Se așează peste ea sosul de roși lăsând o margine goală de circa 2 cm – pentru ca sosul să nu-i depășească marginine și în contact cu tigaia să nu se ardă.
Se adaugă deasupra sosului cuburile de mozzarella distribuindu-le uniform.
Se aprinde flacăra la maxim și se ține circa 1 minut pe flacără cu capac. Apoi se dă deoparte și se lasă asa încă 1 minut, timp în care căldura lucrează înăuntru, fără însă a risca să se ardă dedesubt.
Continuăm așa până mozzarella s-a topit, o mai lăsăm un moment sub capac și e gata de servit. Dacă avem busuioc, rupem câteva frunze și le așezăm deasupra, vor emana aromă în contact cu căldura.
Se așează la modul ideal pe o suprafață de lemn, în lipsă direct pe farfurie.
Varianta la cuptor
În timp ce așteptăm cuptorul să se încălzească la 200°C, așezăm într-o tavă o lipie, adăugăm peste ea sosul de roșii pregătit ca mai sus, la fel și mozzarella.
Fiecare e gata în circa 10 minute, dacă le facem pe rând într-o tavă mai mică. Dacă adăugăm în aceeași tavă două sau mai multe e nevoie de circa 12 minute. Secretul este întotdeauna temperatură cât permite cuptorul de mare și timp cât mai redus, altfel riscă să se usuce prea tare.
Între cele două variante, cea în tigaie o putem numi optimizată, pentru viteza de coacere și consumul limitat de energie. Practic, în tigaie se crează atmosfera unui cuptor, fără însă a încălzi un volum mare de aer.
Citește și: https://g4food.ro/pizza-pe-felii-de-legume-vinete-dovlecei-cartofi-ce-sa-mananci-la-meci-fara-sa-te-ingrasi/