Uniunea Crescătorilor de Păsări din România ( UCPR ) cere statului român ”interzicerea unilaterală a importurilor de produse avicole din Ucraina, pe modelul altor state membre din vecinătatea acestei ţări, în condiţiile în care aceste importuri pun fermierii din ţara noastră într-o situaţie dificilă, diminuându-le competitivitatea, precum şi viabilitatea fermelor”, potrivit unui comunicat dat publicității miercuri, 2 octombrie.
Demersul UCPR a ajuns și în birourile Ministerului Agriculturii: ministrul Florin Barbu a preluat mesajul crescătorilor de păsări și a declarat public că „este nevoie de o intervenţie a Comisiei Europene în privinţa importurilor ucrainene de ouă şi carne de pasăre, ţinând cont de faptul că fermierilor noştri le sunt impuse anumite condiţionalităţi cu privire la creşterea păsărilor, care presupun costuri mult mai mari în comparaţie cu cele ale fermierilor din afara Uniunii Europene. Aşteptăm o decizie rapidă a Comisiei Europene, însă le transmit fermierilor că noi suntem pregătiţi să aplicăm mecanismul de licenţiere a importurilor, pe care deja l-am aplicat cu succes în cazul importurilor de cereale, zahăr şi făină”.
Este clar că formei asociative numită UCPR și MADR le-a cășunat pe importurile de carne de pasăre și de ouă din Ucraina, o temă bună de folosit în această toamnă electorală, în timp ce fermierii din sectorul agricol se vor bucura, dacă va fi luată o decizie pe placul lor, de scoaterea din piață a unui concurent extern.
Acestea sunt declarațiile, dar care este realitatea comercială exprimată de datele statistice oficiale? Sunt de speriat aceste importuri?
Datele statistice arată că importurile de carne de pasăre din Ucraina au crescut în acest an: 6.264 tone, de la începutul anului până în prezent, valoarea financiară fiind de 16.878.399 euro.
Anul trecut: 3.503 tone, 8.816.932 euro.
În 2022, 1.521 tone, 4.066.351 euro.
În 2021, înainte de război, 1.446 tone, 3.653.054 euro.
De arătat însă că în anii 2016 – 2018, importurile de carne de pasăre din Ucraina au fost apropiate de cele din prezent: 4.883 tone ( 7.470.077 euro ), 4.281 t ( 8.276.528 euro ) și 5.197 t ( 10.443.205 euro ).
Iată, în 2018 am importat din Ucraina mai mult decât anul trecut și cu o mie de tone mai puțin decât anul acesta și nu s-a mai plâns UCPR că sectorul avicol intern poate fi destabilizat și nici ministrul Agriculturii de atunci nu a cerut Comisiei Europene să ia măsuri și nici nu a amenințat că va lua decizii unilaterale.
Anul acesta, 6.000 de tone de carne cumpărate dintr-o țară aflată pe marginea prăpastiei aruncă economia românească în plină apocalipsă, dacă ar fi să luăm foarte în serios comunicatul UCPR și declarațiile ministeriale.
Pe lângă achizițiile din Ucraina, să subliniez că aducem carne de pasăre și din alte țări terțe, cantitatea totală fiind anul acesta, până în septembrie, de 8.391 tone ( 21.378.703 euro ).
Anul trecut: 6.133 tone, 14.239.146 euro. Deci, aproape jumătate din cantitatea totală importată anul trecut a fost din alte surse decât din Ucraina.
Cât reprezintă totuși aceste intrări de carne de pasăre din țara devastată de război față de producția internă?
Producția de carne de pasăre abatorizată în România în 2023 a fost de 511.000 tone. Am importat din Ucraina 3.503 tone. Această cantitate reprezintă 0,65% din producția națională de carne de pasăre. E un procent de speriat?
Anul acesta, importurile au sărit de 6.000 de tone. Poate până la sfârșitul anului vor ajunge la 6.500 tone, dacă nu ia guvernul măsuri. La o producție de 511.000 tone ( dacă vom produce la fel ca anul trecut ), importurile din Ucraina vor fi anul acesta de 1,27% din producția națională. Chiar poate un astfel de procent să arunce sectorul avicol românesc în marasm, așa cum pretinde UCPR?
De subliniat că România și exportă carne de pasăre pe piețele terțe. Ba încă balanța comercială este pozitivă:
17.585 tone, între ianuarie și iulie 2024.
26.607 tone, în 2023;
24.266 tone, în 2022.
După 2015, exporturile de carne de pasăre din România au fost constant peste 20.000 de tone.
Importul de ouă
666 tone de ouă ( ouă în coajă, albumină, gălbenuș, etc. ), între ianuarie – iulie 2024. Anul trecut, 856 tone. În 2022: 116 tone. Un ou are greutatea medie de 57 de grame. Rezultă 17,5 ouă = 1 kg. Deci, 17.500 de ouă într-o tonă. 14.980.000 de ouă din Ucraina importate anul trecut.
Producția internă de ouă a fost în 2023 de 5.869.000.000. Importurile de ouă din Ucraina au representat, așdar, 0,25% din producția internă. Acest procent infim pune în pericol sectorul avicol din România? E de râsul curcilor să pretinzi asta!
Exportul pe piețele terțe a fost anul trecut de 857 tone.
Sectorul avicol, subvenționat
Ministrul Barbu și UCPR invocă faptul că fermierii români trebuie să respecte legislația europeană privind ”anumite condiționalități” fapt care presupune costuri de producție mai mari decât în țările din afara Uniunii Europene.
Da, crescătorii de păsări trebuie să respecte regulile de bunăstare, dar primesc subvenții europene, în acest scop. Mai mult, fermele de păsări au primit și un ajutor de stat acordat ”în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei”. Un antreprenor român din sectorul avicol poate încasa până la 280.000 de euro dacă nu a mai primit și alte ajutoare financiare de stat în ultimii ani.
Deci, sectorul avicol românesc încasează bani din cauza războiului din Ucraina. Schema de ajutor de stat este de 30.700.000 de euro, dublă față de valoarea financiară a importurilor de carne de pui din Ucraina. Banii au fost acordați ca să acopere pierderile înregistrate de fermierii români din cauză că produsele ucrainene au ajuns pe piața românească. Pierderile au fost acoperite de la bugetul de stat. Acum, fermierii vor să nu mai vină produse din Ucraina.
Sunt buni banii de la bugetul public primiți ca efect al distrugerii Ucrainei de către Rusia, dar nu sunt bune produsele agricole ucrainene pe piața românească. Produse importate, oricum, într-un procent infim față de producția internă!
Pentru buna informare a cititorilor noștri, menționez că există o măsură a Comisiei Europene de impunere a unor taxe vamale unor produse agroalimentare din Ucraina dacă acestea depășesc cantitativ anumite niveluri, mai exact media volumului de importuri înregistrate în a doua jumătate a anului 2021 şi în 2022 şi 2023, în baza așa numitei Frâne de urgență, stabilită în iunie 2024.
Printre produsele care pot fi supuse tarifării sunt și ouăle și carnea de pasăre. Comisia Europeană a tras deja Frâna de urgență pentru mierea care provine din Ucraina. Dacă vor fi date concludente și pentru ouă și pentru carnea de pasăre o va face cu siguranță și în acest caz.