foto: pexels.com/Denys Gromov
Obișnuiesc să citesc zecile și sutele de comentarii postate sub articolele de presă și sub statusurile de pe Facebook. Mesajele care curg în cascadă, la subsolul textului, sunt, în fond, acea ”vox populi”, pe care, acum, în era internetului, o avem la îndemână, pe monitor.
Unul dintre subiectele acestor zile este ”prețul cărnii de miel”. Mulți comentatori reclamă că prețul este prea mare. Acesta variază între 40 – 60 de lei/kg sau chiar mai mult, până la 70 de lei/kg, în carcasă. Mesajele au, deseori, un pronunțat caracter populist: ce fac cei cu posibilități financiare reduse? Cum să simți că sărbătorești Paștele, dacă nu ai o ciozvârtă de miel pe masă? De ce vor unii să se îmbogățească?
Iată, spre exemplificare, câteva comentarii descoperite pe pagina unei carmangerii, care a anunțat că vinde carcasa de miel cu 50,99 lei/kg:
”Adevărul este că peste tot este o speculă nesimțită, dar adevărații vinovați sunt gunoaiele de conducători pe care îi avem!”
”E scump la noi, sărbătorile vin cu scumpiri, nu vă mai săturați de pricopseală, la Obor e 35 RON, mai rezonabil”.
”Ar fi in stare să ia și pielea de pe tine, numai să se îmbogățească ei”.
Reprezentantul carmangeriei a intervenit explicativ: ”am vrea și noi la 35/40 lei/kg. Noi nu am reușit să găsim sursă sigură, cu acte, avize si analize la acest preț”.
Probabil tot deținătorul unei carmangerii a precizat: ”La Pitești, mielul avizat sanitar veterinar și cu documente de proveniență îl plătim cu 45 de lei +tva/kg, prețul dumneavoastră de 51 lei/kg este chiar decent, noi îl achiziționăm cu 49 lei/kg! De 35/40 de lei nici nu poate fi vorba! Seară frumoasă și spor în toate!”
Pe ăștia, îi las în pace cu populismul lor, deși mesajele lor prind la public: primesc like-uri, sunt distribuite și pot influența opțiunile electorale.
Alții, sunt convins, chiar nu dispun de 4-500 de lei ca să cumpere o carcasă de miel. Bugetul lor lunar alocat pentru mâncare nu permite o cheltuială așa de mare pentru un singur produs, fie și mielul de Paște.
Ce au de făcut aceștia din urmă, în condițiile în care nu poți obliga vânzătorul să scadă prețul sau să-l plafoneze, decât dacă ești guvernul actual al României? Și nici măcar Guvernul României, cu mai toții membrii săi aflați în campanie electorală, nu și-ar permite să facă asta într-un an cu patru rânduri de alegeri.
Deci, fermierii și comercianții fixează un preț, cumpărătorii iau decizia dacă scot sau nu banii din buzunar sau de pe card.
Ai numai 100 de lei disponibili pentru carnea de miel? Adică numai pentru 2-3 kg? Caută încă patru persoane cu 100 de lei disponibili și cumpărați o carcasă de miel întreagă.
Sau două persoane pentru o jumătate de carcasă. Sau caută, prin magazine și piețe agroalimentare, piese de carcasă. Comercianții știu să-și diversifice marfa pentru toate buzunarele.
Ți se pare că e prea puțină carne? Noi, românii, am învățat să ”înmulțim” carnea, prin adaos de legume. Nu faci friptură, faci stufat, faci tocană cu legume.
Masa de Paște e despre convivialitate. Ați cumpărat cinci persoane un miel întreg plătind fiecare 100 de lei? Gătiți-l și mâncați-l împreună. Socializați, povestiți, descoperiți spiritul de grup sau comunitar.
Fără primari, consilieri locali, animatori culturali. Voi, rudele, vecinii, prietenii.
