foto G4Food
Guvernul a reintrodus în OUG 156/2024, supranumită ordonanța trenuleț, un impozit pe anumite categorii de construcții, în procent de 1% din valoarea acestora. Acest impozit are, de asemenea, un supranume: ”Taxa pe stâlp”.
Spun că Guvernul a reintrodus acest impozit, fiindcă a mai fost legiferat, în 2014, dar anulat după câteva luni.
Noua obligație fiscală îi vizează și pe fermieri, în măsura în care aceștia dispun de construcții auxiliare.
Mai întâi haideți să vedem cum este formulată prevederea din OUG 156/2024, ”ordonanța trenuleț”. Precizez că noul act normativ adoptat în 30 decembrie 2024 modifică ( și ) art. 498, alin. 1) și 2) din Codul Fiscal adoptat prin Legea 227, din septembrie 2015.
Art. LXIV din OUG 156/2024, punctul 16 este formulat astfel:
”La articolul 498, alineatele (1) și (2) ( din Codul Fiscal/Legea 227/2015, n.m. ) se modifică și vor avea următorul cuprins: „ Impozitul pe construcții se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri potrivit prevederilor titlului IX …”.
Să mergem, așadar, la titlul IX din Legea 227/2015, să vedem valoarea căror categorii de clădiri trebuie scăzută.
La art. 455 , alin. 1, este prevăzut ca regulă generală că ”orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România datorează anual impozit pentru acea clădire, exceptând cazul în care în prezentul titlu se prevede diferit”.
La art. 456, sunt menționate categoriile de clădiri scutite de impozitare/taxare. Printre acestea se numără, în sectorul agricol:
”clădirile care sunt utilizate ca sere, solare, răsadnițe, ciupercării, silozuri pentru furaje, silozuri și/sau pătule pentru depozitarea și conservarea cerealelor, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru alte activități economice”.
Legumicultorii, de pildă, nu plătesc impozit pentru serele și solarele lor, în timp ce cultivatorii de cereale scapă să plătească impozit pentru silozuri și pătule pentru depozitarea cerealelor și crescătorii de animale pentru silozurile pentru furaje.
Aceasta se referă la acel impozit de 0,08%-0,2% ( Legea 227/2015 ) din valoarea impozabilă a clădirii, la, să-i spun așa, impozitul obișnuit.
Or, ”taxa pe stâlp” este o taxă specială sau una excepțională, motivată de situația de criză fiscală ( deficit bugetar de 7,2 % în 2024 ) cu care se confruntă statul.
Guvernul a decis acel impozit de 1% în ordonanța trenuleț pentru a mări colectarea bugetară, pe lângă impozitele obișnuite.
Cad fermierii sub incidența OUG 156/2024 ?
Să recitim art. LXIV, punctul 16, pe care l-am citat mai sus: ”…se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri”. Nu este menționat că se scade și valoarea clădirilor pentru care nu se datorează impozit. De semnalat: faptul că nu sunt impozitate nu înseamnă că aceste clădiri nu au o valoare de inventar. Toate construcțiile, indiferent dacă sunt sau nu impozitate, sunt înscrise în registrele contabile, luate în evidența Fiscului, în Catalogul mijloacelor fixe, unde sunt împărțite pe grupe.
Construcțiile agricole sunt în grupa 1.2 și se împart în: clădiri agrozootehnice, construcții agricole ușoare ( magazii, barăci, șoproane, cabane ), silozuri pentru furaje, etc.
Aceste clădiri au o valoare contabilă, ca mijloace fixe. Chiar dacă nu sunt impozitate în mod obișnuit, în urma anumitor decizii guvernamentale temporare, valoarea lor contabilă există.
Prin urmare, OUG 156/2024 prevede că se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit. În consecință, rămân pentru calcularea ”Taxei pe stâlp” clădirile pentru care nu se datorează impozitul obișnuit. OUG 156/2024 nu prevede că se scade și valoarea acestora. Orice inspector fiscal poate invoca acest aspect legislativ: valoarea acestor mijloace fixe nu se scade, deci rămâne pentru calcularea impozitului de 1%.
Cu atât mai mult cu cât, atenție, din art. 498 alin. 1 din Legea 227/2015 a fost eliminată litera d) unde era prevăzut că ”valoarea construcțiilor din subgrupa 1.2 „Construcții agricole” din Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe” se numără printre valorile care trebuie scăzute din valoarea totală a construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor.
Litera d) a fost eliminată de OUG 156/2024, deci cu atât mai mult valoarea acelor categorii de clădiri agricole nu este scăzută, ci rămâne pentru calcularea procentului de 1% datorat statului începând cu 2025.
Așadar, legumicultorii, cultivatorii de cereale și crescătorii de animale nu plătesc impozitul obișnuit, dar sunt pasibili să plătească acest impozit excepțional, de 1%, numit generic și … sarcastic ”taxa pe stâlp”, pentru sere, solare, silozuri de cereale, depozite de furaje.
Este valabilă această observație și pentru fermierii/firmele agricole din cadrul cooperativelor agricole și al cooperativelor agricole?
”Clădirile deținute de cooperațiile de consum sau meșteșugărești și de societățile cooperative agricole” sunt scutite de impozit, prin Legea 227/2015, ”în condițiile elaborării unor scheme de ajutor de stat/de minimis având un obiectiv prevăzut de legislația în domeniul ajutorului de stat”.
Mai mult, există în vigoare un Ordin comun al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, al Ministerului de Finanțe și al Ministerului Dezvoltării, Administrației Locale și Locuinței, 190/1.157/1.460 din 2021 care prevede că membrii cooperatori și cooperativele agricole beneficiază de scutire de la plata impozitului pe clădirile și pe terenurile utilizate ( art. 2 și 3 ).
Acest ordin nu este menționat spre modificare în OUG 156/2024. Scutirile pentru cooperativele agricole și membrii acestora sunt acordate într-un alt act legislativ decât Legea 227/2015. Ordinul comun al celor trei ministere a fost emis în succesiunea Legii cooperației agricole 566/2004. Altă pistă legislativă pentru scutiri fiscale în lumea agricolă, diferită de Codul fiscal propriu-zis.
Rămâne însă valabilă și în cazul cooperativelor agricole observația mea că scutirea de impozitul de proprietate nu anulează obligația de a plăti impozitul excepțional de 1%? Nici liderii sectorului cooperatist nu au un răspuns ferm.
Contactat de G4Food, președintele Uniunii Naționale a Cooperativelor din Sectorul Vegetal ( UNCSV ), Florin Bercu, a declarat:
”Cooperativele agricole și membrii acestora sunt scutiți de impozitul pe clădiri și terenuri. După ordonanța trenuleț nu știu exact cum stau lucrurile. Un răspuns vom cere de la Ministerul Finanțelor. Dacă o firmă agricolă plătește 30.000 de euro impozit din 3.000.000 de euro, acela e profitul”.
Ionel Cârstoiu, membru în Cooperativa ”Gheorghe Doja” din județul Ialomița și director executiv al acesteia, a declarat, de asemenea, că există scutiri de impozit pentru membrii cooperatori, dar că nu știe cum vor fi abordate lucrurile după OUG 156/2024:
”Vom vedea după 8 ianuarie. Poate va trebui să facem un raport de evaluare a construcțiilor, să le stabilim valoarea de amortizare”.
Fermierul Mircea Chipăilă, din comuna Poarta Albă, județul Constanța a denunțat modul în care guvernul a decis să reintroducă acest impozit special de 1%:
”Este o taxă aplicată tendențios, fără consultări cu fermierii, în penultima zi a anului. Nu suntem în Rusia lui Putin. Nu e chiar o tragedie, înțelegem nevoile bugetare ale statului, însă nu așa ar fi trebuit să procedeze. Fermierii mari, companiile mari din agricultură, au avocați, sigur vor contesta măsura în instanță”.
Adoptată în 30 decembrie și publicată în Monitorul Oficial în 31 decembrie 2024, ordonanța trenuleț cu prevederi care sporesc obligațiile fiscale ale fermierilor nu a fost încă ”procesată” de aceștia. Atmosfera festivă proprie Noului An și sărbătorilor succesive scade interesul fermierilor pentru deciziile guvernamentale, chiar dacă o serie de organizații din sectorul agroalimentar au reacționat deja la ordonanța trenuleț.
Abia după 8 ianuarie, când sărbătorile de iarnă se vor încheia, fermierii se vor întoarce la treabă și vor cere contabililor și juriștilor ( sigur, cei care se bucură de serviciile acestora ) să analizeze în detaliu situația creată de OUG 156/2024.
G4Food va reveni asupra subiectului ”Taxa pe stâlp” în agricultură, în măsura datelor disponibile.
