Obiceiuri alimentare: românii preferă macroul, crapul și heringul; consumul de pește este caracteristic mai degrabă adulților, decât celor tineri
În 2017, consumul mediu de pește a fost în România 7,9 kg/cap de locuitor, în creștere cu 9,7% față de 2016.
Cei mai mulți dintre consumatori s-au declarat motivați să consume pește fiindcă este un aliment bun pentru sănătate. Alții au afirmat că mănâncă pește pur și simplu din plăcere. Unii îl pun pe masă din obișnuință sau fiindcă este o hrană ușor de preparat.
Cei mai mari amatori de pește și fructe de mare sunt românii cu vârsta între 40 – 54 de ani, urmați de cei cu vârsta între 25 – 39 de ani. Tinerii români, întocmai ca tinerii din toate statele membre UE, sunt puțin inclinați să consume pește.
Potrivit Observatorului European al Sectorului Peștelui, producția obținută din acvacultură ( ferme piscicole, de producere a moluștelor și crustaceelor ) a fost în 2017 de 12.800 tone, valoarea fiind de 32.800.000 de euro, cantitatea toatlă și valoarea totală în euro fiind cele mai mari din perioada 2008 – 2017.
Peștele capturat a însumat în 2017 o cantitate de 10.000 de tone.
În 2018, România a importat 111.100 t de pește și fructe de mare, valoarea totală fiind de 309.000.000 euro, cele mai mari valori din perioada 2010 – 2018, fapt care reflectă creșterea consumului de pește în țara noastră. În 2017, a crescut și exportul, ajungând la 7.500 tone, 26.100.000 euro, cea mai mare valoare între 2010 – 2018.
Țările furnizoare sunt în principal țări europene: Olanda ( 14 % ), Polonia ( 11 % ), Italia ( 8% ) și Spania ( 9% ). Țările unde ajunge pește din România sunt Italia ( 16% ), Republica Molodva ( 16% ), Bulgaria ( 16%) și Marea Britanie ( 9%).
Pandemia Covid-19 a afectat puternic sectorul pescăresc din România și din toată Uniunea Europeană, din cauză că segmentul HORECA a fost închis, dar și fiindcă operațiunile de pescuit și lanțurile de distribuire nu au mai funcționat la parametri normali.
