Colaj foto
Tot mai mult conștientizăm importanța hidratării în viața noastră. Dar haide să spunem, cu speranță și optimism, că dacă noi am îmbunătățit cât de cât acest aspect în viața noastră, dacă ne uităm la părinții noștri, situația este cu adevărat gravă.
Foarte puțini vârstnici își asigură necesarul de lichide, de hidratare zilnic.
Pe măsură ce îmbătrânim, senzația de sete devine mai puțin intensă, iar riscul de deshidratare cronică crește. Hidratarea insuficientă poate avea efecte grave asupra sănătății vârstnicilor, dar există soluții simple pentru prevenire.
Pericolele deshidratării la vârstnici
- Risc crescut de infecții urinare și pietre la rinichi – Lipsa apei reduce producția de urină, favorizând acumularea toxinelor și bacteriilor. Foarte mulți dintre părinții noștri au aceste probleme de sănătate. Poate nu întâmplător.
- Constipație severă – Apa este esențială pentru digestie; fără ea, scaunul devine uscat și greu de eliminat.
- Confuzie și amețeli – Deshidratarea poate afecta funcțiile cognitive, crescând riscul de delir sau confuzie. Temperaturile de afară vor crește tot mai mult. Așadar, deshidratarea o să se simtă tot mai mult.
- Creșterea riscului de căderi – Deshidratarea duce la slăbiciune musculară, amețeli și scăderea tensiunii arteriale. Căderile, aparent banale, pot fi începutul unei cascade de evenimente neplăcute cu potențial de degradare a sănătății.
- Probleme cardiovasculare – Fără suficientă apă, sângele devine mai vâscos, ceea ce poate crește riscul de infarct sau AVC.
- Piele uscată și vindecare lentă a rănilor – Apa este vitală pentru elasticitatea pielii și procesul de regenerare celulară.
Ce putem face pentru creșterea hidratării
✔ Stabiliți o rutină de hidratare
Chiar dacă nu simt sete, vârstnicii ar trebui să bea 1,5 – 2 litri de lichide pe zi (apă, supe, ceaiuri). Începeți obligatoriu ziua cu o cană mare de apă băută.
Folosiți pahare colorate sau căni ușor de ținut, mai ales pentru cei cu probleme de mobilitate.
✔ Oferiți alternative la apă simplă
Dacă nu le place să bea apă, încercați:
- Ceaiuri neîndulcite (mușețel, mentă, plante aromatice). Nu-i forțați să consume cine știe ce arome exotice cu care nu sunt obișnuiți. Până la urmă, nu neapărat de aromă au ei nevoie, ci de apă/hidratare.
- Atenție la ceaiurile ce conțin “cofeină”. Nu le oferiți mai mult de o cană pe zi și atenție la cumulul cu cofeină dat de cafeaua propriu-zisă.
- Apă cu lămâie sau castravete. Variantele de apă infuzată cu fructe sunt la îndemână.
- Lapte sau iaurt diluat. Kefirul și ayranul sunt două variante la îndemână. Sunt și sățioase, umplu rapid stomacul, pot fi luate ca gustări în oraș sau la o plimbare.
✔ Mâncăruri bogate în apă
Integrați alimente care hidratează natural. De bine, de rău, părinții noștri și bunicii încă mai gătesc și mănâncă ciorbe și supe.
- Pepene roșu, castraveți, roșii
- Supe ușoare, ciorbe
- Iaurt, brânză de vaci
- O garnitură din salată de legume crude este și sățioasă, dar și hidratantă. Impuneți regula ca această salată de crudități să fie prezentă la fiecare fel principal, la prânz și seara.
- La plimbare nu trebuie să lipsească măcar o sticlă de jumătate de litru cu apă.
Un alt aspect la care trebuie să fiți atenți dacă aveți părinții sau bunicii aproape este mărimea porției și frecvența de consum a alimentelor care deshidratează:
- Cafea
- Alcool
- Mezeluri, murături, alimente foarte sărate
Dacă foamea ne vine cumva natural, setea este ceva ce se învață, în timp, prin efort conștient. Bând apă, corpul nostru o să ceară apă și o să vedem și beneficiile asupra sănătății. Este important să împărtășim din bunele noastre practici alimentare cu copiii și familia noastră extinsă.
