FOTO: Dreamstime/ Anton Estrada
De câte ori nu vedem persoane care mănâncă într-un restaurant, un bar sau chiar acasă, cu telefonul lângă ele sau cu ochii pe ceas? De mult timp, ora mesei – fie prânz, cină sau chiar micul dejun – a încetat să fie un moment de relaxare și de savurare a gusturilor. Acum, a devenit un simplu ritual făcut din obligație, fără să conștientizăm importanța sa pentru starea noastră de bine generală. Graba, tehnologia și incapacitatea de a ne elibera mintea au câștigat teren, iar într-o lume în care problemele digestive par să crească, puțini se gândesc că obiceiurile zilnice mici pot fi mai decisive decât ne imaginăm, atrag atenția nutriționiștii.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Nutriționiștii evidențiază legătura dintre intestin și creier
Harvard Health Publishing explică faptul că intestinul și creierul sunt conectate prin așa-numita axă intestin-creier – o rețea de nervi, hormoni și semnale chimice care fac ca ceea ce simțim să aibă un efect direct asupra modului în care digerăm alimentele. Atunci când trăim stres, anxietate sau frică, sistemul nervos simpatic intră în acțiune, prioritizând funcțiile vitale de supraviețuire și reducând motilitatea intestinală, producția de sucuri gastrice și absorbția nutrienților.
Acest lucru nu doar încetinește sau blochează digestia, ci poate crește inflamația gastrointestinală și agrava probleme precum sindromul de intestin iritabil, aciditatea sau balonarea. În schimb, stările de calm activează sistemul parasimpatic („odihnă și digestie”), favorizând un tranzit intestinal regulat, o mai bună asimilare a nutrienților și o microbiotă echilibrată.
Graba la masă – dușmanul digestiei
Nutriționista spaniolă Marta Mármol explic pentru ABC că: „Cel mai prost obicei pentru digestia ta nu este ceea ce mănânci, ci modul în care o faci: cu grabă, cu stres sau cu frică de a nu-ți face rău. Mâncatul rapid sau cu teamă activează sistemul nervos simpatic și blochează procesul digestiv”.
Când suntem presați de timp sau tensionați, corpul intră în modul „supraviețuire”: crește ritmul cardiac, se secretă adrenalină, iar capacitatea digestivă scade. A mânca în timp ce privim ceasul sau suntem distrași de telefon nu doar că ne împiedică să savurăm mâncarea, dar afectează și masticația corectă. Rezultatul? Disconfort digestiv, senzație de foame mai rapidă și chiar dezechilibre metabolice. De asemenea, astfel de obiceiuri pot provoca vârfuri de glucoză, influențând energia imediată și echilibrul hormonal pe termen lung.
Nu doar ce mâncăm, ci și cum mâncăm
Mármol subliniază că nu contează doar ce mănânci, ci și cum, cu cine și în ce context. A mânca într-un mediu relaxat, alături de persoane care ne transmit liniște și fără grabă, poate face diferența. Ea recomandă să ne acordăm câteva clipe înainte de masă pentru a respira profund, a ne relaxa și a mesteca încet.
Astfel de obiceiuri activează sistemul parasimpatic și nu doar că facilitează digestia, dar optimizează și absorbția nutrienților, susținând un nivel mai stabil de energie pe parcursul zilei. Un stomac liniștit reflectă un corp și o minte echilibrate.
Știința confirmă această teorie
Nu doar bunul-simț susține aceste idei, ci și cercetările:
-
Harvard Medical School și Massachusetts General Hospital au arătat încă din 2005 (The Stressed Gut) că stresul modifică motilitatea și permeabilitatea intestinală.
-
Universitatea din Cork (2022) a demonstrat legătura dintre activarea axei stres-intestin și inflamație, precum și schimbări în microbiom.
-
Universitatea de Stat din Iowa (2020), în studiul Mindful Eating: The Stress-Digestion-Mindfulness Triad, a evidențiat că a mânca atent și fără grabă susține o digestie sănătoasă.
Așadar, nu doar ceea ce punem în farfurie contează, ci și starea noastră interioară și contextul în care mâncăm. A-ți face timp pentru a respira, a te relaxa și a savura mâncarea nu este un simplu „sfat de wellness”, ci o strategie validată științific pentru o digestie sănătoasă și un echilibru general mai bun.
Citește și
