Emil Georgescu explică de ce nu se poate fără neonicotinoide
La începutul acestei luni, Comisia Europeană a anunțat începerea procedurii de infringement împotriva României. Motivul îl constituie derogările pe care MADR le-a dat, an de an, pentru utilizarea substanțelor pe bază de neonicotinoide la tratamentul semințelor pentru porumb și floarea-soarelui.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Utilizarea neonicotinoidelor în mediu outdoor a fost interzisă în Uniunea Europeană încă din 2018. Fermierii români, însă, susțin că fără utilizarea lor culturile de porumb riscă să fie compromise în proporții cuprinse între 40 și 90%. Aceasta din cauza faptului că neonicotinoidele sunt singurele substanțe care pot opri atacul Tanymecus diaticollis, numit popular rățișoara porumbului. Această insectă este endemică în țara noastră, iar hrana sa preferată o reprezintă boabele proaspăt germinate de porumb. Tanymecus atacă plantele de porumb până când planta ajunge în stadiul de patru frunze. Dar, de cele mai multe ori, rezultatul este o distrugere a peste jumătate din boabele semănate. Rățișoara produce pagube însemnate și în culturile de floarea soarelui și de rapiță.
Deși mai multe institute de cercetare, inclusiv Academia de Științe Agricole și Silvice, au încercat să găsească un antidot, până acum nu s-a găsit nicio altă clasă de substanțe care să dea rezultate vizibile.
În replică, apicultorii susțin că neonicotinoidele sunt foarte toxice pentru albine, provocând o mortalitate ridicată, chiar dacă sunt folosite doar la tratamentul semințelor. Ei sunt susținuți și de organizații de mediu, precum WWF.
„Tanymecus mulțumește Comisiei Europene”
Emil Georgescu, unul dintre cei mai reputați cercetători români în domeniul protecției plantelor, a reacționat dur la anunțul Comisiei.
„Tanymecus diaticollis mulțumește tuturor ignoranților care au ajuns în funcții de decizie, atât în țara noastră cât și în UE. Acum are o masa bogată primăvara viitoare. Evident că noi vom importa produse agroalimentare din țări terțe, care folosesc neonicotinoidele”, a scris acesta pe un site de socializare.
Cercetătorul a adăugat și un post scriptum: „Oare pe cine “sponsorizează” fondurile de investiții care cumpăra teren agricol ieftin în țara noastră, o dată ce au dat faliment fermierii ?”.
Și Dumitru Manole, cunoscut fermier din județul Constanța apreciază că „aceasta este o decizie nefericită, luată în lipsa cunoașterii arealelor agricole ale României – agresivitatea atacului acestui dăunător, dezastrele economice produse, etc”.
Florin Barbu a promis că și anul acesta va permite folosirea de neonicotinoide
De cealaltă parte, organizațiile Eco Ruralis și ROMAPIS salută decizia Comisiei. Într-un comunicat subliniază faptul că ”protejarea polenizatorilor și a ecosistemelor agricole este esențială nu doar pentru apicultori și fermieri, ci și pentru securitatea alimentară a tuturor cetățenilor”.
Reprezentanții WWF mai spun: ”suntem încrezători că autoritățile române vor colabora deschis cu instituțiile europene pentru a remedia situația și pentru a demonstra că România este un stat membru responsabil, care respectă regulamentele UE și principiile unei agriculturi sustenabile”.
Mai reamintim și faptul că, la mijlocul lunii trecute, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat public, la Summitul Național al Porumbului, că și anul acesta va fi acordată o derogare pentru utilizarea neonicotinoidelor pentru tratamentul semințelor.
