Foto: Pexels
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ( MADR ) și Autoritatea Națională Fitosanitară ( ANF ), instituție subordonată ministerului, sunt criticate într-un raport al Direcției Generale Sănătate și Siguranță Alimentară privind autorizarea în regim de urgență a unor neonicotinoide ( a căror utilizare în aer liber este interzisă de Uniunea Europeană, de mai mulți ani, din cauza riscurilor majore pe care le prezintă pentru populațiile de polenizatori, pentru mediul înconjurător și pentru sănătatea umană.
Raportul a fost publicat vineri, 8 noiembrie, și face parte dintr-o serie de audituri efectuate de Comisia Europeană în România, pe tema pesticidelor.
Autorii auditului au consemnat în documentul oficial că, în România, ”există un proces general structurat pentru autorizarea Produselor pentru Protecția Plantelor ( PPP ) – nume generic dat pesticidelor ( insecticide, erbicide și fungicide ) – dar se acordă autorizații de urgență repetate ( s.n. ) pentru utilizarea în aer liber a PPP-urilor care conțin substanțe active aparținând familiei neonicotinoidelor, cu încălcarea legislației Uniunii Europene”.
În raportul DG Sănătate și Siguranță Alimentară, din 8 noiembrie, sunt menționate ”controverse privind autorizările pentru neonicotinoide:
la 3 august 2023, România a acordat trei autorizații de urgență pentru utilizarea în exterior a semințelor tratate cu PPP-uri ce conțin imidacloprid, contrar hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene. Aceste autorizări nu au fost notificate Comisiei, în ciuda recomandărilor de a nu acorda autorizații similare”.
G4Food precizează că autorizațiile de urgență din 3 august 2023, menționate în raport, au fost aprobate de actualul ministru al Agriculturii, Florin Barbu, un susținător activ al utilizării neonicotinoidelor în agricultura din România.
De subliniat că autorizațiile de urgență pentru anumite pesticide ( în acest caz, neonicotinoide, din categoria insecticidelor ) sunt acordate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe baza unei evaluări tehnice efectuate de ANF. Autorizațiile de urgență pot fi acordate ca derogări de la legislația europeană în vigoare, în baza art. 53 din Regulamentul 1107/2009:
”…în circumstanțe speciale, statele membre pot autoriza, pe o perioadă de maximum 120 de zile, introducerea pe piață a unor produse fitosanitare destinate să fie aplicate în mod limitat și sub control, atunci când se consideră că astfel de măsuri se impun deoarece sănătatea plantelor este amenințată de pericole ce nu pot fi evitate cu alte mijloace rezonabile.
Statul membru în cauză informează de îndată celelalte state membre și Comisia cu privire la măsura adoptată, furnizând informații detaliate cu privire la situație și la toate acțiunile întreprinse pentru a garanta siguranța consumatorilor”.
G4Food menționează că MADR a acordat pe bandă rulantă, la cererea marilor asociații de fermieri, autorizații de urgență privind utilizarea în anumite culturi agricole a unor neonicotinoide interzise în UE, în aer liber, invocând dreptul la derogare prevăzut de art. 53, din Regulamentul 1107/2009.
Argumentul prezentat de minister este acela că orice alte soluții pentru combaterea atacurilor puternice ale unor insecte asupra culturilor agricole ( porumb, sfeclă de zahăr, grâu, etc. ) sunt ineficace. Utilizarea neonicotinoidelor ar fi singura soluție pentru combaterea dăunătorilor.
În plus, inspectorii europeni semnalează că ”autoritățile competente au fost, până în prezent, pasive în căutarea unor alternative mai sigure atunci când au autorizat PPP-uri care conțin substanțe active care sunt candidate pentru înlocuire”.
Substanțe cu risc redus și candidați pentru înlocuire
Autorii auditului au notat în ce privește prioritizarea produselor cu substanțe cu risc redus că, în România, ”evaluările PPP-urilor sunt realizate în ordinea cronologică a primirii dosarelor, fără prioritizarea produselor cu substanțe active cu risc redus. Nu există dispoziții legale specifice privind etichetarea PPP-urilor cu risc redus. Referitor la produsele care conțin candidați pentru înlocuire a pesticidelor periculoase interzise, din cele 1.387 de PPP-uri autorizate în România, 416 conțin substanțe active considerate candidați pentru înlocuire.
Cu toate acestea, nu s-au efectuat evaluări comparative pentru a demonstra că nu există alternative mai sigure, contrar prevederilor art. 50 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009.
Controlul comercializării și utilizării PPA
Autoritatea Națională Fitosanitară este autoritatea competentă pentru punerea în aplicare a controalelor oficiale privind comercializarea și utilizarea produselor fitosanitare prin intermediul celor 41 de oficii fitosanitare județene (OCP). Aceasta este, de asemenea, responsabilă pentru Laboratorul fitosanitar național.
Principalul organism instituțional implicat în autorizarea PPP-urilor în România este Comitetul Național pentru Autorizarea PPP-urilor (CNAPPP). Acesta se întrunește în general de trei/patru ori pe an și este compus dintr-un președinte din partea Autorității Naționale Fitosanitare (ANF), trei vicepreședinți (din partea Ministerului Mediului, Ministerului Sănătății și respectiv Institutului de Cercetare și Dezvoltare pentru Protecția Plantelor), un secretariat tehnic. Acesta are următoarele secțiuni științifice: toxicologie, reziduuri, ecotoxicologie, soartă și comportament, eficacitate și proprietăți fizico-chimice.
Atribuțiile CNAPPP
Comitetul are următoarele responsabilități:
a) acordarea, reînnoirea, suspendarea și retragerea autorizațiilor PPP;
b) analiza concluziilor din evaluările dosarelor efectuate de experți;
c) emiterea certificatelor de autorizare;
d) aprobarea permiselor de comerț paralel pentru PPP-uri și
e) aprobarea modificării compoziției PPP-urilor.
Evaluările tehnice și personalul implicat
Nu există externalizare a evaluărilor PPP-urilor în România; acestea sunt realizate de 12 experți de la Institutul Național de Sănătate Publică, patru de la Agenția Națională pentru Protecția Mediului, 17 experți de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor și doi experți de la Laboratorul Național Fitosanitar.
Inspectorii europeni au mai observat că ”autoritățile implicate în controalele oficiale privind comercializarea și utilizarea PPP-urilor sunt clar definite, există o oarecare colaborare între acestea, se efectuează un număr relativ mare de inspecții și se prelevează și se analizează un număr mare de probe pentru analize de formulare de către laboratoare acreditate. Aceste elemente, împreună cu măsurile ulterioare introduse prin legislația națională, oferă o bază bună pentru sistemul de controale oficiale.
Cu toate acestea, există unele deficiențe care ar trebui abordate pentru a respecta pe deplin dispozițiile Uniunii Europene aplicabile și pentru a îmbunătăți eficacitatea sistemului, care în prezent este scăzută, după cum poate sugera și rata remarcabil de scăzută de neconformități identificate în timpul inspecțiilor”.
Principalele probleme sunt:
a) inspecțiile la operatori nu sunt, în general, bazate pe riscuri;
b) majoritatea inspecțiilor sunt anunțate și previzibile;
c) sfera inspecțiilor este insuficientă în cazul reambalatorilor și producătorilor;
d) inspectorii nu sunt suficient informați atunci când au loc modificări importante ale autorizațiilor PPP, iar baza de date PPP disponibilă este incompletă și
e) programul de eșantionare pentru analizele de formulare a PPP-urilor nu include determinarea de inacceptabile coformulanți și impurități reglementate.
Constatări statistice privind autorizarea
PPPs autorizate și volume de vânzări
În România există 1.387 de produse de protecția plantelor (PPP-uri) autorizate, corespunzând unei cantități de aproximativ 8.030 tone de substanțe active (în 2022). Dintre acestea, 13 conțin substanțe active cu risc redus și 20 conțin microorganisme.
Autorizări noi și recunoașteri mutuale
În 2022, au fost autorizate 42 de PPP-uri noi, dintre care 22 ca Stat Membru raportor zonal și 20 ca Stat Membru implicat. Tot în această perioadă, au fost acordate 11 reînnoiri pentru PPP-uri existente, 54 de recunoașteri mutuale și 14 permise pentru comerț paralel.
Durata medie a autorizării
În 2022, durata medie pentru acordarea unei autorizații pentru un nou PPP, ca Stat Membru raportor zonal și ca Stat Membru implicat, a fost de 15 și, respectiv, 6 luni, ceea ce este în general în conformitate cu termenele necesare.
Personal suplimentar necesar
Reprezentanții Autorității Naționale Fitosanitare au menționat că, pentru a îndeplini toate sarcinile corespunzător, ar mai fi nevoie de șase persoane la Secretariatul Tehnic și de șapte la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor.
Concluzii privind autorizarea PPP-urilor
Procesul general de autorizare
Procesul general de autorizare a PPP-urilor în România este clar definit și implementat într-un mod ce asigură evaluarea științifică, cu toate că limitările de resurse pot duce la întârzieri.
Autorizări de urgență contrare legislației UE
Autorizările de urgență repetate pentru PPP-urile cu neonicotinoide au fost acordate în mod repetat în contradicție cu legislația UE, ceea ce presupune riscuri potențial serioase pentru polenizatori.
Constatări privind autoritățile competente pentru controalele oficiale
Pe lângă ANF, sunt și alte instituții responsabile de controlul PPP:
Autoritatea Națională Vamală este responsabilă pentru controalele la posturile de control de frontieră ale loturilor de PPP, fie aflate în tranzit, fie pentru eliberare în teritoriul României, însă nu există un acord scris de cooperare între ANF și Vamă pentru astfel de controale.
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) este responsabilă pentru planificarea controalelor condiționării utilizatorilor profesioniști agricoli de PPP care solicită fonduri în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC). Inspecțiile privind conformitatea cu Cerințele Legale în materie de Gestionare (SMR) 7 și 8, referitoare la utilizarea PPP, sunt efectuate de inspectori din OFJ-uri, conform unui memorandum de înțelegere între APIA și ANF, reînnoit anual.
Divizia centrală a ANF a elaborat o procedură și o listă de verificare pentru controalele privind comercializarea și utilizarea PPP, oferind suficiente îndrumări pentru efectuarea controalelor. Totuși, puținele puncte generale incluse în listă și dimensiunea sa limitată (fișa constă într-o singură pagină care trebuie completată manual de inspectori) reduc posibilitatea de a adăuga detalii despre modul în care au fost realizate inspecțiile.
În cazul în care se identifică o neconformitate în timpul unei inspecții, autoritățile competente au la dispoziție o gamă de sancțiuni în conformitate cu Articolul 138(1) din Regulamentul (UE) 2017/625.
Personalul este recrutat prin concursuri la nivel central, incluzând o examinare scrisă și un interviu. Este necesară o diplomă de licență în silvicultură, biologie, agricultură sau domenii similare pentru a aplica la aceste concursuri. Funcționarii publici trebuie să își mențină cunoștințele actualizate în domeniul lor de responsabilitate. Reprezentanți ai diviziei centrale ANF au explicat că nu există planuri de formare pentru actualizarea cunoștințelor inspectorilor, dar aceștia sunt sfătuiți să acceseze periodic site-ul ANF unde sunt publicate procesele-verbale ale întâlnirilor CNAPPP.
În timpul controalelor, inspectorii utilizează baza de date „pest.exp,” concepută pentru a include informațiile necesare despre PPP-urile autorizate în România. Totuși, baza de date nu conține toate informațiile din autorizațiile PPP relevante, în special cele referitoare la măsurile de reducere a riscurilor (de exemplu, zona tampon), ceea ce afectează implementarea controalelor de utilizare a PPP-urilor.
Planificarea controalelor oficiale
Operatorii PPP supuși controlului Oficiilor Fitosanitare Județene sunt următorii:
- Distribuitorii de PPP: există 416 angrosiști și aproximativ 2.160 de comercianți cu amănuntul;
- Un producător și șase re-ambalatori de PPP;
- Nouă importatori de PPP, dintre care unii sunt considerați angrosiști.
Concluzii privind autoritățile competente pentru controale oficiale
Autoritățile competente și responsabilitățile lor sunt clar definite, iar unele aranjamente de cooperare sunt în vigoare. Aceste aranjamente oferă o bază pentru un sistem de controale oficiale de-a lungul lanțului de comercializare și utilizare a PPP-urilor.
Inspectorii au o educație superioară și au acces la proceduri de control și o bază de date a PPP-urilor autorizate. Cu toate acestea, aceste aranjamente singure nu sunt suficiente pentru a asigura eficiența controalelor din cauza limitărilor bazei de date și a lipsei unui sistem structurat pentru actualizarea cunoștințelor tuturor inspectorilor.
Concluzii privind delegarea anumitor sarcini
Toate aspectele planificării și implementării controalelor oficiale asupra comercializării și utilizării PPP-urilor sunt realizate de autoritățile competente (AC), fără ca anumite sarcini să fie delegate unor entități private.
Recomandări pentru autoritățile românești
1.Să se asigure că se efectuează o evaluare comparativă atunci când se evaluează o nouă cerere de autorizare a unui PPP care conține o substanță activă aprobată ca candidată pentru înlocuire și că aceasta este, de asemenea, efectuată în mod regulat și cel târziu la reînnoirea sau modificarea autorizației PPP-urilor existente care conțin candidați pentru înlocuire, astfel cum se prevede la articolul 50 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009.
2.Să se asigure că autorizațiile de urgență sunt acordate în conformitate cu articolul 53 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, astfel cum a fost interpretat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în hotărârea sa din 19 ianuarie 2023 (cauza C-162/21) .
3.Să se asigure că celelalte state membre și Comisia sunt informate imediat cu privire la autorizațiile de urgență acordate, astfel cum se prevede la articolul 53 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009.
4.Să se asigure că controalele operatorilor PPP din lanțul de comercializare și utilizare a PPP-urilor sunt efectuate urmând o frecvență bazată pe risc.
5.Să se asigure că controalele oficiale ale operatorilor înregistrați și ale utilizatorilor agricoli de PPP sunt efectuate fără notificare prealabilă, cu excepția cazului în care o astfel de notificare este necesară și justificată în mod corespunzător.
6.Să se asigure că eșantioanele de PPP sunt analizate pentru a determina prezența coformulanților inacceptabili și conținutul de impurități al căror conținut maxim este stabilit în aprobarea substanțelor active relevante.
7.Să se asigure că inspecțiile reambalatorilor și producătorilor de PPP sunt cuprinzătoare și includ verificări ale tuturor activităților, substanțelor, materialelor etc. care pot influența caracteristicile PPP-urilor.
8.Să se asigure că inspectorii au informații complete și actualizate pentru a efectua controale oficiale eficiente și adecvate.
9.Să pună în aplicare cerințe de inspecție pentru a se asigura că PPP-urile neautorizate destinate exportului sunt efectiv exportate din România.
Context
Raportul publicat în 8 noiembrie 2024 descrie rezultatul unui audit al României, efectuat în perioada 20 februarie – 5 martie 2024, ca parte a programului de lucru publicat al Direcției Generale Sănătate și Siguranță Alimentară pentru 2024.
Obiectivul auditului a fost de a evalua sistemul de controale oficiale privind comercializarea și utilizarea produselor de protecție a plantelor (PPP) și anumite aspecte ale autorizării PPP.
Echipa de audit a fost formată din trei auditori din cadrul DG Sănătate și siguranță alimentară.
Auditul a fost efectuat într-o formă hibridă, cu o componentă la distanță și una la fața locului.
Componenta la distanță a auditului a constat în reuniuni video care au avut loc între 20 și 23 februarie și între 4 și 5 martie. Componenta la fața locului a constat în vizite la fața locului în România, care au avut loc în perioada 26 februarie – 1 martie.
A avut loc o reuniune de deschidere cu reprezentanți ai diferitelor autorități competente (AC) cu responsabilități în domeniul de aplicare al auditului. În cadrul acestei întâlniri, echipa de audit a confirmat obiectivele și itinerariul auditului și au fost solicitate informațiile necesare pentru finalizarea cu succes a auditului. Echipa de audit a fost însoțită pe parcursul vizitelor la fața locului de reprezentanți ai AC centrale.
