Apicultori / Sursa foto: Pexels
Apicultorii din România s-au plâns, într-o serie de articole publicate de G4Food, de mai multe probleme cu care se confruntă. Printre acestea se numără folosirea de substanțe chimice periculoase, precum neonicotinoidele, importurile de miere falsă, aplicarea de tratamente de către fermieri și alte entități fără ca producătorii de miere să fie informați sau restrângerea zonelor considerate sigure pentru această activitate. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a răspuns la întrebările noastre despre aceste probleme.
Referitor la interzicerea utilizării neonicotinoidelor în tratarea semințelor de porumb și floarea-soarelui, instituția precizează faptul că, în conformitate cu prevederile art. 53 al Regulamentului (CE) 1107/2009, statele membre, respectiv autoritățile naționale, „pot autoriza temporar utilizarea unor produse de protecție a plantelor pe bază de neonicotinoide în situații de urgență, când există riscul compromiterii culturilor agricole datorat atacului masiv al dăunătorilor”.
În acest context, mai multe state membre (Austria, Belgia, Croația, Danemarca, Finlanda, Lituania, Polonia, România și Spania) au solicitat în ultimii ani derogări de utilizare a unor produse pe bază de neonicotinoide. Prin urmare, sistemul de derogare al UE permite autorităților naționale să aprobe temporar utilizarea pesticidelor pe teritoriul lor în situații de urgență, având drept scop evitarea compromiterii culturilor agricole.
Totodată, Ministerul Agriculturii precizează că, în cadrul unei dezbateri din Parlamentul European, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat în data de 6 februarie 2024 că va retrage proiectul de limitare a utilizării pesticidelor în agricultură în UE.
Cu excepția culturii de rapiță, unde există alternativă la tratamentul seminței, în prezent, în România nu există nicio alternativă viabilă pentru tratamentul semințelor de porumb și floarea-soarelui, care să împiedice pierderile de producție cauzate de atacul dăunătorilor de sol, care nu pot fi combătuți prin tratamente în perioada de vegetație (tratamentele în perioada de vegetație sunt, de fapt, tratamente de corecție). „Neaplicarea unui tratament corespunzător la sămânță impune efectuarea a 2-3 tratamente în perioada de vegetație, însă cu rezultate foarte slabe, creșterea volumului de produse de protecție a plantelor utilizate în combaterea dăunătorilor de sol, cu insecticide mai poluante, mai costisitoare și care pot duce la incidente de mortalitate a familiilor de albine”, transmite instituția.
Neonicotinoidele nu au fost interzise până acum deoarece nu au fost identificate produse de protecție a plantelor pentru tratamentul semințelor care să aibă aceeași eficacitate în menținerea populațiilor de dăunători sub pragul economic de dăunare, mai transmite Ministerul.
În ceea ce privește comunicarea între producătorii de miere, autorități și fermieri, Ministerul Agriculturii transmite: „Apicultorul va solicita în scris aprobarea amplasării stupilor proprietarului sau administratorului terenului anterior comunicării către autoritățile administrației publice locale, iar autoritățile administrației publice locale, precum și administratorii terenurilor agricole sau silvice sunt obligate să asigure gratuit apicultorilor vetre de stupină temporare sau permanente, pe baza autorizației de stupărit pastoral depuse de către aceștia la consiliul local.”
Ce obligații au fermierii
Fermierii care efectuează tratamente fitosanitare la culturile agricole pe care le dețin, conform Ministerului Agriculturii, sunt obligați să anunțe în scris consiliile locale, cu cel puțin 48 de ore înainte de efectuarea tratamentului, precum și informații despre: locul unde se aplică tratamentul, data începerii și durata tratamentului, denumirea comercială a produsului utilizat și remanența acestuia, metoda de aplicare (prăfuire, stropire, aerosoli) și mijlocul cu care se execută aplicarea (mașină tractată, purtată, aparat carosabil, portabil etc.).
În vederea protejării familiilor de albine împotriva intoxicațiilor cu produse de protecție a plantelor, fermierii care execută tratamente fitosanitare cu produse de protecție a plantelor au următoarele obligații:
- Să asigure instruirea personalului care participă la efectuarea tratamentelor fitosanitare asupra măsurilor necesare pentru protecția albinelor împotriva intoxicațiilor cu produse de protecție a plantelor.
- Pe parcelele cultivate cu semințe tratate cu produse de protecție a plantelor formulate pe bază de imidacloprid, clotianidin și tiametoxam pentru care se acordă autorizație temporară de utilizare, să marcheze aceste parcele cu plăcuțe de avertizare, pe care se va înscrie denumirea produsului de protecție a plantelor utilizat și cultura (ex. PORUMB tratat cu PONCHO 600 FS).
- Să respecte restricțiile de aplicare a tratamentelor fitosanitare la plantele melifere, cât și la cele care își realizează polenizarea cu ajutorul albinelor, cu produse toxice pentru albine în perioada înfloritului, conform legislației în materie.
- Să utilizeze produsele de protecție a plantelor în conformitate cu instrucțiunile de pe eticheta acestora, respectând atenționarea privind protejarea albinelor – „periculos pentru albine! / pentru a proteja albinele și alte insecte polenizatoare nu aplicați pe plante în timpul înfloritului! / nu utilizați produsul în timpul sezonului activ al albinelor! / îndepărtați sau acoperiți stupii în timpul aplicării și (se specifică perioada de timp) după tratament! / nu aplicați produsul în perioada de înflorire a buruienilor! / distrugeți buruienile înainte de înflorire! / nu aplicați înainte de (se specifică perioada de timp)!”
MADR susține că organizează întâlniri periodice cu asociațiile reprezentative din sectorul apicol pentru identificarea problemelor din sector în vederea stabilirii propunerilor de măsuri necesare soluționării, ne transmite acesta.
Referitor la importurile de miere de calitate slabă din state precum China, care au pătruns în ultimii ani pe piața din România la prețuri de dumping, MADR transmite că România, „împreună cu alte state membre, au solicitat Comisiei Europene modificarea art. 2, punctul 4 lit. (a) a Directivei 110/2001 cu precizarea etichetării țărilor de origine și indicarea procentului în ordine descrescătoare a conținutului de miere din amestec pentru a combate fraudele și a asigura un cadru concurențial corect”.
Instituția a mai transmis că, în urma acestui demers, a fost modificată directiva, în data de 14 mai 2024, cu următorul text: „țara de origine unde s-a recoltat mierea este precizată pe etichetă. În cazul în care mierea provine din mai multe țări, țările de origine în care a fost recoltată mierea sunt precizate pe etichetă în câmpul vizual principal, în ordinea descrescătoare a ponderii lor în greutate, împreună cu procentul pe care îl reprezintă fiecare din țările de origine respective.”
Referitor la sprijinul financiar acordat sectorului apicol, Ministerul Agriculturii precizează faptul că în ultimii ani sectorul apicol a cunoscut o dezvoltare semnificativă datorită programelor de sprijin financiar de la bugetul UE sau național, care au avut ca scop combaterea varoozei și nosemozei a familiilor de albine, înființarea sau modernizarea fermelor apicole, ceea ce a contribuit în mare măsură la îmbunătățirea și creșterea competitivității acestui sector.
„Prin accesarea acestor programe, apicultorii au putut achiziționa material biologic cu valoare certificată, cutii, accesorii apicole, unelte apicole, precum și utilaje apicole moderne pentru dezvoltarea acestei activități în vederea obținerii de produse apicole competitive, atât pe piața internă, cât și la export”, explică MADR.
Ce fonduri pot accesa producătorii de miere în perioada următoare
Totodată, se precizează faptul că, în cadrul intervențiilor aferente Planului Strategic pentru perioada 2023-2027, apicultorii vor beneficia în continuare de fonduri europene, precum:
Pilonul I – Fonduri FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă)
- Servicii de consiliere, asistență tehnică, formare, informare, schimb de bune practici, inclusiv prin colaborarea în rețea pentru apicultori și organizațiile de apicultori;
- Promovare, comunicare, marketing, inclusiv acțiuni de monitorizare a pieței și activități care vizează în special sensibilizarea consumatorilor în privința calității produselor apicole;
- Investiții în active corporale și necorporale, precum și alte acțiuni: achiziția de către formele asociative de echipament pentru procesarea cerii în vederea obținerii fagurilor artificiali, precum și achiziția de echipament pentru ambalarea mierii;
- Investiții în active corporale și necorporale, precum și alte acțiuni: combaterea agresorilor și a bolilor specifice stupilor, în special a varoozei;
- Investiții în active corporale și necorporale, precum și alte acțiuni, inclusiv pentru raționalizarea transhumanței;
- Investiții în active corporale și necorporale, precum și alte acțiuni, inclusiv pentru repopularea stupilor din Uniune, inclusiv ameliorarea albinelor;
- Acțiuni de sprijinire a laboratoarelor de analiză a produselor apicole, a pierderilor de albine sau a scăderii productivității, precum și a substanțelor cu potențial toxic pentru albine.
Fondurile (alocările) financiare puse la dispoziție pentru apicultori în perioada 2023-2027 prin intermediul intervențiilor apicole din cadrul Pilonului I vor fi de 60.816.300 euro, respectiv 12.163.260 euro alocare anuală, din care 50% contribuția Uniunii Europene și 50% contribuția României, conform biroului de comunicare al Ministerului Agriculturii.
Pentru sectorul apicol, cantitatea maximă anuală de motorină pentru care se acordă ajutor de stat sub formă de rambursare este de 18 litri/familia de albine, transmite biroul de comunicare al Ministerului Agriculturii.
De asemenea, se mai menționează și faptul că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a elaborat și Ordonanța de Urgență nr. 14 din 28 februarie 2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea parțială a pierderilor suferite în anul 2023 în sectorul apicol, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Valoarea totală a sprijinului financiar destinat sectorului apicol prin această schemă de ajutor este de 59.866.000 lei, echivalentul sumei de 12.034.334 euro, și se asigură din bugetul aprobat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2024. Plata ajutorului de stat se efectuează până la data de 30 iunie 2024.
Pilonul II – Fonduri FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală)
- Investiții în condiționarea, depozitarea și procesarea produselor agricole (inclusiv apicole) și pomicole;
- Investiții în consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri instalați și a fermierilor recent instalați;
- Investiții în fermele de mici dimensiuni;
- Investiții în sectorul zootehnic;
- Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri.
