Deja de mai mulți ani o parte dintre apicultorii români se plâng că micile lor afaceri merg din ce în ce mai prost. Pe lângă factorii naturali, care în ultimii ani le-au afectat producția, intervin și tot mai multe conjuncturi politice și economice. Despre aceste subiecte am stat de vorbă cu Constantin Dobrescu, vicepreședintele Federației „Romapis”.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Constantin Dobrescu: „Mierea sintetică distruge apicultura, la nivel mondial!”
„Apicultorii, peste tot în lume, trăiesc de pe urma vânzării mierii. La ora actuală, însă, ei sunt victimele principale ale falsificării acestui produs”, spune Constantin Dobrescu.
Pe plan mondial sunt produse cantități enorme de miere sintetică, la prețuri absolut derizorii. Acestea au invadat piața și fac o concurență neloială mierii naturale de albine. De cele mai multe ori este amestecată în diferite proporții cu produsul natural, pentru a înșela controalele de calitate și este vândută sub această formă, ne-a explicat apicultorul.
Mierea sintetică este un produs obținut pe cale artificială, din siropuri, mai ales de orez. Produsul este astfel realizat încât nu poate fi deosebit de cel natural, la controale de rutină. Pentru a face deosebirea este nevoie de analize complexe, care să evidențieze conținutul de polen și tipul acestui polen. Astfel, într-o miere etichetată drept miere provenind din Europa, prezența polenului de orez este suficientă pentru a ridica serioase semne de întrebare. Dar, cum spuneam, astfel de teste sunt foarte scumpe, iar producătorii de miere artificială au găsit calea să le păcălească.
O nouă lege privind etichetarea ar fi de mare ajutor
Constantin Dobrescu crede că niște reglementări mai precise privind etichetarea mierii ar putea opri, măcar parțial, falsificarea.
„Dacă pe etichete am avea indicații mai clare asupra țărilor de origine a mierii, lucrurile ar fi mai clare. Acum, însă, pe etichete scrie doar amestec de miere din UE și țări non-UE”.
Există un indice, numit HMF, care arată dacă mierea respectă parametrii minimali privind vechimea și dacă a fost corespunzător depozitată. „Majoritatea marilor distribuitori fac un amestec de miere artificială sau de proastă calitate, în care adaugă miere adevărată, de calitate, astfel încât produsul final să ajungă să aibă acest parametru la valori care să-i permită accesul pe piață. În același timp, mențin prețul de producție scăzut”, a explicat apicultorul.
Noi amenințări se arată pentru apicultorii români
Pe lângă problemele create de industrie și comercianți, Constantin Dobrescu a evidențiat și probleme de ordin natural pentru apicultorii din România.
Una dintre cele mai mari este Varroa. Acest dăunător, Varroa Jacobsoni, este un acarian (pe românește un fel de păduche), care în ultimii ani tinde să devină endemic în România.
O altă primejdie este viespea asiatică, care deja produce mari pagube în vestul Europei. „Este doar o chestiune de timp până va ajunge și la noi”, crede vicepreședintele Romapis.
Cea mai mare problemă, însă, apreciază el, o reprezintă schimbările climatice.
„În apicultură, planurile se fac, în general, pe câte cinci ani. Într-un astfel de ciclu ști că vei avea un an bun, unul sau doi proști și doi sau trei medii. Și îți calculezi veniturile astfel încât în anii proști să poți supraviețui cu ce ai câștigat în cei mai buni. Dar iată că acum lucrurile stau altfel. Anul acesta nu am avut salcâm aproape deloc. Cu floarea soarelui poate a fost ceva mai bine, deși nici acolo nu a fost grozav”, a arătat Constantin Dobrescu.
Majoritatea apicultorilor nu e afectată de creșterea TVA la produsele apicole
În ceea ce privește noile reglementări fiscale, care au mărit TVA și pentru multe dintre produsele apicole, reprezentantul apicultorilor crede că măsura nu ar trebui să aibă un impact semnificativ.
„Majoritatea apicultorilor sunt mici producători. Produsele lor intră în categoria produselor montane, a produselor tradiționale, etc. Prin urmare, majoritatea dintre ei nu sunt plătitori de TVA”, consideră vicepreședintele Romapis.
La începutul acestui an, în România erau înregistrate, conform statisticilor Agenției Naționale pentru Zootehnie, aproximativ 2.380.000 de familii de albine.