Sursa foto: Verastuchelova | Dreamstime.com
O serie de articole publicate în revista științifică Brain Medicine ridică o ipoteză îngrijorătoare: microplasticele prezente în alimentele ultraprocesate s-ar putea acumula în creierul uman și ar putea contribui la creșterea globală a tulburărilor mintale, cum ar fi depresia și demența, anunță ABC.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Colecția, formată din patru articole, oferă cea mai completă analiză de până acum despre cum aceste particule minuscule, mai mici de 5 µm, ar putea interfera cu sănătatea creierului prin multiple mecanisme biologice.
Coperta ediției, care prezintă un creier uman acoperit de particule de plastic alături de o linguriță de plastic, rezumă grafic descoperirea principală: creierul uman ar putea găzdui echivalentul unei lingurițe de microplastice.
Unul dintre articole, intitulat „Microplastice și sănătatea mentală: rolul alimentelor ultraprocesate”, a fost elaborat de cercetători din Canada, SUA și Australia. Nicholas Fabiano (Universitatea din Ottawa), Brandon Luu (Universitatea din Toronto), David Puder (Universitatea Loma Linda) și Wolfgang Marx (Universitatea Deakin) argumentează că microplasticele ar putea fi „veriga lipsă” între consumul de alimente ultraprocesate și deteriorarea sănătății mintale.
„Observăm dovezi convergente care ar trebui să ne îngrijoreze pe toți”, avertizează Fabiano. „Aceste alimente reprezintă peste 50% din aportul caloric în țări precum SUA și conțin concentrații mult mai mari de microplastice decât alimentele proaspete. Știm că aceste particule pot traversa bariera hematoencefalică și se pot acumula în creier.”
Autorii citează cercetări recente publicate în revista Nature Medicine, care au relevat niveluri semnificativ mai ridicate de microplastice în creierele persoanelor cu demență. Ei amintesc și că alimentele ultraprocesate au fost asociate cu o creștere de 22% a riscului de depresie, 48% în cazul anxietății și 41% în tulburările de somn, potrivit unui studiu publicat în The BMJ.
Dublu mecanism
Ipoteza este susținută de mecanismele biologice comune implicate. „Microplasticele și alimentele ultraprocesate afectează creierul prin căi similare: inflamație, stres oxidativ, disfuncție mitocondrială, modificări epigenetice și dezechilibre în neurotransmițători”, explică Marx.
Pentru a cerceta mai aprofundat, cercetătorii propun dezvoltarea unui Indice Dietetic de Microplastice (IMD), care ar permite cuantificarea expunerii la aceste particule prin alimentația zilnică.
Curățarea creierului
În aceeași ediție a revistei Brain Medicine, este prezentat și un articol condus de Stefan Bornstein care explorează o posibilă soluție: afereza terapeutică, o tehnică de filtrare a sângelui în afara corpului, care ar putea fi utilizată pentru eliminarea microplasticelor circulante. Deși rezultatele inițiale sunt promițătoare, oamenii de știință avertizează că este nevoie de mult mai multă cercetare.
Într-un editorial, Ma-Li Wong, de la Universitatea din Siracusa (SUA), consideră acest set de descoperiri un punct de cotitură în înțelegerea efectelor de mediu asupra minții umane. „Aceasta nu este o avertizare, ci o concluzie – scrie ea. Dacă microplasticele pot traversa bariera hematoencefalică, ce altceva am permis să invadeze creierul nostru?”
Autorii sunt de acord că aceste studii ar trebui să impulsioneze noi politici alimentare, o reglementare mai strictă a plasticului în contact cu alimentele și mai multe cercetări privind modalitățile de a reduce această amenințare tăcută, dar în creștere.
„Până la urmă, suntem ceea ce mâncăm”, concluzionează dr. Fabiano.
