foto: pexels.com/@cottonbro studio
Cuptoare cu microunde, cafetiere, gumă de mestecat aruncată pe jos sunt câteva din obiectele și suprafețele cercetate de o echipă de specialiști din Spania pentru a descoperi lumea secretă a microbilor, anunță publicația spaniolă ABC. Rezultatele investigațiilor pot fi aplicate în domeniul medical sau industrial.
Microorganismele sunt prezente pretutindeni. Înoată în apă, plutesc prin aer, se dezvoltă în medii prielnice, cum ar fi o toaletă sau bara de susținere din metrou și supraviețuiesc și în cele mai ostile locuri, precum vulcanii sau deșerturile de gheață de la poli. Numai pielea noastră găzduiește aproximativ un miliard de bacterii, unul dintre tipurile de viețuitoare invizibile care formează vastul grup al microbilor, alături de virusuri, paraziți și ciuperci.
În fiecare zi trăim alături de aceste microorganisme care sunt asociate în mod obișnuit cu bolile. Însă realitatea este departe de această percepție. Doar 1% din acești microbi prezintă un risc pentru noi, în majoritatea lor fiind benefici: fără ei, nu am putea nici măcar să digerăm alimentele sau să respirăm. De fapt, sunt folosiți pentru tot felul de aplicații care acoperă sănătatea, medicina sau industria. Însă, pentru a-i utiliza, mai întâi trebuie să-i descoperim și să-i cercetăm. Și sunt atât de mulți și evoluează atât de repede, adaptându-se la toate tipurile de ecosisteme, încât oamenii de știință nu reușesc să descrie toate speciile noi. Ei nu se dau însă bătuți, nu descurajează.
A apărut, astfel, o nouă generație de ”exploratori” ai naturii, asemănători cu naturaliștii din secolul al XIX-lea care făceau călătorii de cercetare în locuri exotice, la mii de kilometri depărtare.
Exploratorii lumilor invizibile, care colcăie însă de microbi, nu trebuie să meargă atât de departe. Este cazul companiei spaniole Darwin Bioprospecting Excellence, un start-up fondat de un grup de oameni de știință de la Institutul de Biologie Integrativă a Sistemelor (I²SysBio) din cadrul Universității din Valencia (UV). Ei analizează viața invizibilă din spatele lucrurilor cotidiene, de la podgorii sau ferme, până la aparatul de cafea pe care îl folosești la muncă sau cuptorul cu microunde din casa ta.
„Ne motivează curiozitatea științifică”, explică Manel Porcar, responsabilul companiei și cercetător la UV, pentru ABC. „Întrebările pe care ni le punem sunt un pic ca în romanele lui Saramago: scriitorul pornește de la o premisă și, de acolo, își imaginează întregul context. Un ce s-ar întâmpla dacă…”, precizează el. Adevărul este că protagoniștii studiilor lor, microbii, sunt destul de atrăgători. Grupul lui Porcar a devenit faimos în 2015 pentru publicarea unui studiu în revista „Scientific Reports”, în care analiza microorganismele care se dezvoltau în cunoscutele cafetiere cu capsule.
Au descoperit că designul favoriza acumularea de apă în zona unde se strângeau capsulele uzate, deoarece cafeaua picura în acea zonă, oferind un mediu propice pentru înflorirea bacteriilor. „Dacă, atunci când deschidem compartimentul pentru a arunca capsulele folosite, nu ne spălăm pe mâini, putem să ne contaminăm și, în cel mai rău caz, să avem probleme digestive și diaree. Este ca și cum am manipula alte alimente fără a ne spăla pe mâini după ce am aruncat mâncare stricată scoasă din frigider”, afirmă Porcar. În cele din urmă, brandul a emis un comunicat în care își îndemna clienții să mențină o curățenie mai riguroasă a electrocasnicelor lor.
Nu este singurul studiu care a avut un impact mediatic. Grupul este un mândru câștigător al unui premiu IG Nobel – premii acordate de revista de umor științific Annals of Improbable Research și care, conform creatorilor, „mai întâi te fac să râzi și apoi să gândești” – pentru cercetarea lor despre microbiomul gumei de mestecat de pe jos, colectată din țări europene, din Turcia, din Singapore… Acel studiu nu a fost doar o distracție: au descoperit că bacteriile orale care se amestecă cu guma de mestecat rezistă surprinzător de mult timp chiar și după ce aceasta este aruncată, și că sunt capabile să degradeze chiar guma, deschizând astfel calea pentru aplicații industriale.
În noua lor lucrare, publicată joi, 8 august, în revista Frontiers in Microbiology, echipa și-a îndreptat atenția asupra unui echipament devenit cotidian: cuptorul cu microunde. „Aceste aparate sunt pornite și oprite de mai multe ori pe zi, se încălzesc și se răcesc foarte rapid, ca să nu mai vorbim de resturile de mâncare: toată lumea a văzut cum, atunci când încălzim macaroane, unele bucăți ajung să explodeze”, spune Porcar. „Am vrut să știm ce se întâmplă acolo înăuntru”.
Au clasificat trei tipuri de cuptoare cu microunde: cele domestice (cele pe care le avem cu toții acasă), cele comune ( cele din sălile de mese de la muncă sau din cafenele) și cele de laborator (în care nu se încălzește mâncare, dar sunt folosite pentru a ridica temperatura apei sau a probelor). „Rezultatele noastre arată că cuptoarele cu microunde domestice au un microbiom mai ”antropizat”, similar cu suprafețele din bucătărie, în timp ce cuptoarele cu microunde din laborator găzduiesc bacterii mai rezistente la radiații”, afirmă într-un comunicat Daniel Torrent, cercetător la Darwin Bioprospecting Excellence și autor al studiului, alături de cercetătoarea de la UV Alba Iglesias și de Porcar însuși.
Cu alte cuvinte, microbii din cuptoarele cu microunde domestice (atât cele de uz individual cât și cele de uz colectiv) erau foarte asemănători cu ceea ce putem găsi pe un blat de bucătărie. „Am găsit și microbi patogeni, dar era ceva de așteptat și normal, nu prezintă un pericol major dacă se respectă măsurile corecte de igienă”, notează Porcar. „Nu trebuie să ne îngrijorăm prea mult, atât timp cât menținem o igienă adecvată, spălăm frecvent suprafața și mâinile noastre după utilizare”.
Ce a fost într-adevăr surprinzător a fost „fauna” unică și diferită a microbilor din cuptoarele cu microunde de laborator: „Era mai asemănătoare cu ceea ce se poate găsi pe panourile solare, care sunt expuse constant radiațiilor solare și temperaturilor ridicate, similar cu ceea ce se întâmplă de fapt în cuptoarele cu microunde”, spune Porcar. „Aceste bacterii sunt foarte rezistente la radiații, deci ar putea avea aplicații industriale”.
Cu toate acestea, echipa subliniază că, în niciun caz, nu trebuie să neglijăm curățarea electrocasnicelor, indiferent de mediul în care sunt folosite. „Recomandăm atât publicului larg, cât personalului de laborator să dezinfecteze periodic cuptoarele cu microunde cu o soluție diluată de înălbitor sau cu un spray dezinfectant disponibil comercial. De asemenea, este important să curățați suprafețele interioare cu un șervețel umed după fiecare utilizare pentru a elimina orice reziduuri și să curățați imediat orice scurgere pentru a preveni creșterea bacteriilor”, recomandă Torrent.
Viitorul disciplinei lor, microbiologia, potrivit lui Porcar, este la fel de vast ca puterea de colonizare a microbilor. „Nu contează habitatul: poate că excrementele de iepure australian ascund microbul din care vom obține următorii antibiotici. Sau cine știe ce se ascunde, de exemplu, într-un paratrăsnet, unde, de fiecare dată când vine o furtună electrică, toți microbii mor pentru a face loc unei noi populații microbiene”, susține cercetătorul.
„Am descoperit mai multe specii noi în aparatul de gheață de la serviciu, care se află la trei metri de biroul meu, după ce s-a stricat și a apărut un fel de mucus care s-a dovedit a fi un conglomerat foarte interesant de ciuperci și bacterii. Pentru a studia diversitatea planetei noastre nu este nevoie să mergem prea departe”.
