ID 4777880 ©
Monkey Business Images | Dreamstime.com
Medicamentele GLP-1, precum Ozempic, Wegovy și Mounjaro, folosite inițial în tratamentul diabetului și apoi pentru controlul greutății, nu mai influențează doar obiceiurile alimentare ale utilizatorilor, ci încep să schimbe structura cererii de alimente la nivel de piață. O cercetare realizată de Cornell University și publicată în Journal of Marketing Research arată că apetitul redus biologic determină modificări clare în coșul de cumpărături, în volumul alimentelor achiziționate, dar și în tipul de produse preferate, notează Foodbev.com.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Studiul corelează date din sondaje privind prescrierea și utilizarea medicamentelor GLP-1 – inclusiv momentul începerii tratamentului, motivațiile și profilul demografic – cu tranzacții detaliate din supermarketuri și restaurante, provenite dintr-un eșantion reprezentativ de gospodării din Statele Unite.
Ce arată datele
În primele șase luni după începerea tratamentului, gospodăriile în care există cel puțin un utilizator GLP-1 reduc cheltuielile pentru alimente din retail cu aproximativ 5,3%, iar în cazul gospodăriilor cu venituri mai mari scăderea ajunge la 8,2%.
Cele mai puternice scăderi se înregistrează la categoriile ultra-procesate și foarte dense caloric. Gustările sărate scad cu 10,1%, iar reduceri importante apar și la dulciuri, produse de patiserie și alte categorii „de răsfăț alimentar”. Chiar și produsele de bază precum pâinea, carnea sau ouăle înregistrează diminuări moderate, ceea ce sugerează că efectul este asupra consumului total, nu doar asupra tipului de produse alese.
Există însă și puține categorii în care cheltuielile cresc, dar moderat: iaurtul, fructele proaspete și produsele cu rol funcțional, precum unele batoane nutritive sau gustările proteice. Elementul comun nu este poziționarea premium, ci relevanța funcțională – senzația de sațietate, aportul proteic, utilitatea nutrițională și percepția de aliment „eficient”.
Impactul nu se limitează la retail. Cheltuielile în restaurante de tip fast-food, cafenele și unități cu servire rapidă scad în medie cu 8,0%. Concluzia cercetătorilor este că oamenii nu schimbă neapărat canalul de consum, ci au mai puține momente de consum, mănâncă mai rar și, per total, mai puțin.
Reducerea cheltuielilor persistă pe parcursul primului an de utilizare, însă efectul tinde să se atenueze în timp. În momentul în care persoanele renunță la tratament, comportamentul alimentar revine treptat către nivelurile anterioare, iar coșul de cumpărături devine din nou mai puțin sănătos.
Consecințe pentru industrie
Concluziile cercetării pun presiune pe producătorii din industria alimentară, în special pe segmentele axate pe volum, gust intens și consum repetat. Multe categorii se bazează pe formulări orientate spre plăcere senzorială și stimularea poftei de mâncare, însă într-o piață influențată de GLP-1 acest model devine vulnerabil.
De cealaltă parte, produsele care au șanse să reziste sunt cele asociate cu sațietate, eficiență nutrițională și aport funcțional. Specialiștii văd potențial în:
- sisteme proteice care oferă sațietate în porții mai mici
- fibre și texturizanți care susțin senzația de plenitudine fără creșterea volumului porției
- formulări axate pe densitate nutrițională, nu doar pe volum și gust
În același timp, producătorii se confruntă cu o provocare majoră: strategiile clasice de reformulare – cum ar fi reducerea zahărului sau grăsimilor fără modificarea porției – ar putea să nu mai fie suficiente. Dacă utilizatorii acestor medicamente sunt fiziologic determinați să mănânce mai puțin, vor performa mai bine produsele concepute pentru porții mai mici, consum mai lent și beneficii funcționale clare.
O piață instabilă și greu de anticipat
Cercetarea mai arată că rata de renunțare la tratamente este ridicată. Asta înseamnă că producătorii trebuie să ia în calcul trei tipuri diferite de consumatori: utilizatori pe termen lung, utilizatori intermitenți și persoane care nu folosesc astfel de tratamente. Prin urmare, cererea devine fragmentată, iar planificarea devine mai dificilă.
Deși studiul se bazează pe date din SUA, adoptarea medicamentelor GLP-1 crește la nivel global, inclusiv în Europa și în România.
Pentru industria alimentară și a băuturilor, aceste medicamente nu vor elimina dorința pentru produse indulgente, însă introduc o limitare structurală a creșterii volumelor în anumite categorii – o limitare determinată de biologie, nu de preț, reglementări sau trenduri de opinie. Pentru echipele de inovație din domeniul ingredientelor, provocarea devine să creeze produse relevante într-o lume în care „a mânca mai puțin” ar putea deveni la fel de important ca „a mânca diferit”.
