Sursa foto: Pexels
„Mâncarea ca medicament” poate fi un concept în curs de dezvoltare în lumea occidentală, dar a existat de secole, ca piatra de temelie a sănătății, pentru multe culturi de pe glob. Cu toate acestea, rolul dietei și al alimentelor în prevenirea și managementul bolilor, în comparație cu medicina convențională, a fost pus sub semnul întrebării. Potrivit medicalnewstoday.com, iată care sunt beneficiile și limitările unei abordări de îngrijire a sănătății pe principiul „alimentul ca medicament”.
Faptul că dieta poate avea un impact asupra sănătății unei persoane este recunoscut de furnizorii de asistență medicală din întreaga lume. Persoanele care au acces la o alimentație adecvată au mai multe șanse de a avea un sistem imunitar puternic, o sarcină și o naștere mai sigure, un risc mai mic de diabet și boli cardiovasculare și trăiesc mai mult.
Motivele pentru aceasta sunt nenumărate, complexe și încă nu sunt foarte bine înțelese. Unele cercetări au arătat că o dietă bogată în adaos de zaharuri, grăsimi saturate și trans, dar și excesul de sodiu, pot induce inflamație cronică – un factor de risc care stă la baza dezvoltării bolilor de inimă, diabetului de tip 2, sănătății intestinale precare, dar și a altor boli cronice.
Mâncarea sănătoasă reduce factorii de risc ai bolilor
De asemenea, Asociația Americană a Inimii a făcut, recent, recomandări legate de dietă și stil de viață, care au inclus o dietă bogată în fructe, legume, cereale integrale, leguminoase, lactate cu conținut scăzut de grăsimi și proteine animale sau pe bază de plante, pentru a susține sănătatea cardiovasculară.
Experții cred că această dietă susține sănătatea, prin potențialul său de a reduce factorii de risc nocivi ai bolilor cardiovasculare, inclusiv inflamația, colesterolul crescut, hipertensiunea arterială și somnul slab.
Organizația Mondială a Sănătății, de asemenea, leagă starea nutrițională de sănătatea imunitară.
Mai mult, cercetările arată, de asemenea, că, de exemplu, carotenoizii – antioxidanți găsiți în mod natural în unele legume și fructe – din dietă pot îmbunătăți metaboliții din sânge, în cazul persoanelor cu boli hepatice.
Decenii de descoperiri științifice susțin rolul integral al dietei în managementul sănătății, care nu trebuie subestimat.
Conform Ghidurilor dietetice 2020-2025 pentru americani, nucleul unei diete sănătoase se bazează pe aportul ridicat de:
- fructe
- legume
- cereale integrale
- lactate grăsimi
- proteine slabe
- grăsimi și uleiuri sănătoase
- Adăugarea de zahăr, sare, grăsimi saturate și aportul de alcool ar trebui limitate, pentru o sănătate bună.
Mâncarea ca medicament înseamnă prioritizarea unor alimente, în planul de sănătate individual
„Mâncarea ca medicament” este o practică bazată pe cunoașterea faptului că alimentele și dieta joacă un rol important în prevenirea și gestionarea bolilor.
Nu există o definiție unică a conceptului de „aliment ca medicament”, dar se referă, în general, la prioritizarea alimentelor și dietei în planul de sănătate al unui individ, cu scopul fie de a preveni, de a reduce simptomele sau de a inversa o stare de boală.
Acest principiu se concentrează pe consumul crescut al unei varietăți de alimente integrale, pe bază de plante, minim procesate, și pe consumul limitat de alimente foarte procesate, bogate în zahăr adăugat, ulei și sare.
Alimentele despre care susținătorii acestui curent afirmă că au proprietăți medicinale, adesea datorate nivelurilor presupuse ridicate ale unui anumit micronutrient sau biomoleculă – uneori denumite alimente funcționale, sunt: ierburi și condimente, leguminoase, nuci și semințe, cereale integrale și fructe și legume.
Este de remarcat faptul că medicina occidentală convențională prescrie modificări ale dietei și ale stilului de viață ca tratament de primă linie pentru unele afecțiuni, în special sindromul ovarului polichistic.
Cu toate acestea, accentul se pune pe echilibrul macronutrienților din dietă.
Beneficii ale unei abordării terapeutice: „mâncarea ca medicament”
Terapia medicală de nutriție este o parte a practicii de sănătate bazate pe dovezi care utilizează dieta și alimentele pentru a sprijini tratamentul bolilor și este o demonstrație clară a rolului pe care dieta și alimentele îl joacă în gestionarea bolilor cronice.
De exemplu, o creștere a fibrelor alimentare ajută la scăderea nivelului de zahăr din sânge la persoanele cu diabet, reducând apariția leziunilor nervilor și ale vaselor de sânge asociate cu nivelurile ridicate de zahăr din sânge.
De asemenea, îmbunătățirea calității dietei poate reduce simptomele bolii și poate îmbunătăți calitatea vieții.
Un studiu sugerează că o dietă mediteraneană modificată poate reduce durerea, oboseala și disconfortul la persoanele cu lipoedem, o afecțiune în care există o acumulare anormală de grăsime la nivelul extremităților inferioare.
De asemenea, studiile observaționale au concluzionat că o dietă sănătoasă în timpul tratamentului pentru cancerul de sân poate reduce simptomele negative cauzate de tratament, inclusiv greață, vărsături și pierderea poftei de mâncare.
Limitările adoptării principiului: “mâncarea ca medicament”
Nu este un remediu – „Mâncarea ca medicament” nu este un remediu de sine stătător pentru toate condițiile de sănătate.
Dezvoltarea bolilor cronice continuă să fie complexă și poate fi atribuită unor cauze care nu sunt legate de dietă, inclusiv riscul genetic, expunerea la toxine de mediu sau condițiile autoimune.
Astfel, deși „hrana ca medicament” poate sprijini gestionarea bolii, prin ameliorarea simptomelor și încetinirea progresiei bolii, în cazul unor afecțiuni, nu trebuie utilizată ca tratament de sine stătător, ci, mai degrabă, împreună cu terapia medicală adecvată.
Dezinformarea – Rețelele de socializare pot fi o sursă eficientă de promovare a sănătății, chiar și în rândul profesioniștilor și organizațiilor din domeniul sănătății. Cu toate acestea, rețelele de socializare pot fi, de asemenea, o sursă de dezinformare și de schimb de informații neverificabile, în special în ceea ce privește „alimentul ca medicament” sau terapiile medicinale alternative.
Totuși, după cum este subliniat în cartea Food Isn’t Medicine (Mâncarea nu este medicament) de către nutriționistul Joshua Wolrich, denigrarea alimentelor individuale poate duce la comportamente alimentare nesănătoase.
Interacțiuni medicament-nutrient – De asemenea, este important să luați în considerare modul în care alimentele interacționează cu medicamentele pe care le luați. Aceasta este denumită interacțiune medicament-nutrient, care poate îmbunătăți sau întrerupe efectul unui medicament în organism.
Un exemplu comun este sucul de grepfrut, despre care medicii recomandă, adesea, să fie evitat atunci când se iau unele medicamente, deși unele cercetări arată că poate îmbunătăți efectul statinelor care scad colesterolul.
Interacțiunile medicament-nutrienți trebuie luate în considerare pentru relația perfectă a „alimentului ca medicament” și a intervențiilor medicale adecvate în cel mai bun interes al îngrijirii pacientului.
