FOTO: Dreamstme/Antonio Guillem
Obiceiurile la care studenţii au recurs, în ultimele 12 luni, mai mult decât ar trebui sunt timpul pe ecrane (79,7%), mâncarea nesănătoasă (65,8%), ţigări (41,6%), alcool (32,2%), se arată în studiul “Starea adicţiilor în 2025”, realizat de Starea Naţiunii Studenţeşti în parteneriat cu senatoarea PSD Victoria Stoiciu, transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Studiul a fost prezentat miercuri la Palatul Parlamentului.
Preşedinte de onoare al BBU Debate Society, Emil Mesaroş, a declarat că acest sondaj a fost făcut între 15 iunie şi 27 septembrie 2025, online, pe un număr relativ echilibrat de studenţi de sex feminin versus studenţi de sex masculin, iar ciclul de studii din care fac parte aceştia este de licenţă, în proporţie de 65%, după care master, doctorat.
“Vorbim de un public ţintă format exclusiv din studenţi care în acest moment studiază în România. E un studiu care să acopere atât adicţiile, cât şi problemele de locuire şi pe cele de sănătate mintală. (…) Trebuie cumva o abordare interinstituţională, deoarece ele sunt profund interconectate. Adolescenţii care petrec 8-12 ore pe zi pe reţele sociale sunt mai predispuşi la anxietate şi depresie şi vom vedea de aici, din studiul nostru, că din păcate avem această problemă şi la studenţi, lucru care poate conduce la consum de alcool sau de alte substanţe”, a spus Emil Mesaroş.
Cifre foarte mari la consumul în exces de mâncare
El a adăugat că în acest studiu apar cifre foarte mari relativ la consumul în exces de mâncarea nesănătoasă şi la timp petrecut pe ecrane, care constituie una dintre marile categorii de adicţie, după care sunt cifre foarte mari pe ţigări.
“41,6% dintre studenţi raportează că au recurs în exces la acest obicei (ţigări – n.r.), urmat, după aceea, mai jos, de alcool şi ţigări electronice, care sunt undeva la 30%. Şi mai jos avem drogurile uşoare, 13,4%, urmate de droguri grele şi pariuri sportive. Deci, cam asta este cifra consumului în exces. Când e vorba de principalul motiv aflat la baza acestor comportamente adictive, vedem că anturajul este prezent foarte des, este prezent la alcool şi la ţigări, la droguri uşoare şi droguri grele. În schimb, la mâncare nesănătoasă şi timp pe ecrane cel mai important motiv este stresul.
Mai este prezent anturajul şi la pariuri sportive, însă acolo se află în tandem cu reclamele, deci este unul dintre puţinele obiceiuri în care figurează reclamele ca şi determinant mare. Întrebaţi cum cred ei că ar trebuit ca statul să abordeze problema drogurilor, studenţii preferă o abordare bazată pe prevenţie şi reducerea pedepselor, 63,7%, alţi 22,9% cer dezincriminarea consumului, 9,5% vor mărirea pedepselor şi doar 0,4% doresc continuarea regimului actual”, a precizat Emil Mesaroş.
Își permit un trai decent
Acesta a afirmat că mare parte din studenţi spun că îşi permit un trai decent, însă peste 30% se rezumă la strictul necesar sau chiar nu le ajunge.
“De asemenea, avem şi cifre referitor la unde locuiesc studenţii în timpul anului universitar şi doar 22,8% din ei locuiesc în cămin. Sunt cifre în reducere faţă de alţi ani. Şi foarte important, când sunt întrebaţi care este sănătatea lor mintală în ultimele 12 luni, aici sunt nişte cifre foarte negative. 10,7% dintre ei au comis acte de autoagresiune în ultimele 12 luni. Sunt creşteri foarte mari faţă de studiile noastre din alţii ani, unde eram undeva la 4%. 21,1% dintre ei au avut gânduri suicidale. Şi aici cifrele sunt în creştere. În studiile din 2021 şi 2023 am avut undeva la 8-9% studenţi care aveau gânduri suicide. Acum au ajuns la 21,1%. Deci, sunt cifre foarte, foarte mari”, a concluzionat Mesaroş.
Senatoarea PSD Victoria Stoiciu a susţinut că segmentul tinerilor a fost relativ ignorat de marea majoritate a partidelor politice în ultimii 30 de ani, pentru că nu sunt foarte mulţi şi pentru că nu prea vin la vot.
“Rezultatul, din păcate, l-am văzut în ultimii ani şi este inclusiv o migrare a votului tinerilor, care s-au activat politic şi o mare parte dintre ei votează cu partide extremiste. Nu vreau să politizăm această discuţie, dar ceea ce se întâmplă nu este un lucru bun şi ne arată că tinerii nu se simt reprezentaţi cu adevărat de partidele pro-europene şi democratice. De aceea, consider că este absolut necesar, de dragul tinerilor şi de dragul democraţiei, să ne aplecăm către preocupările şi către problemele acestui segment socio-demografic, să vedem ce îi preocupă, care sunt provocările şi problemele cu care se confruntă”, a mai susţinut Stoiciu.
