Mâncarea comandată prin aplicații face praf dieta pacienților din spitalele spaniole și contribuie la risipa alimentară. „Cu ce îți dau ei aici nu te recuperezi”

Pacienții și personalul sanitar din marile spitale publice din Madrid apelează din ce în ce mai mult la aplicațiile de livrare, în timp ce risipa alimentară crește alarmant, notează El Pais.

Este ora mesei, iar Carlos, aflat de aproape o zi întreagă în observație oncologică la urgență la Spitalului Universitar Gregorio Marañón, primește tava cu mâncare. O privește și nu-i place ce vede. „E un piure care pare mai mult apă cu cartofi, fără culoare, și o tocăniță de vită cu un aspect foarte urât”, povestește Julia, partenera lui.

Mâncarea rămâne neatinsă și ajunge la gunoi, pentru că el preferă să comande prin Glovo pui cu lămâie și tăiței, pe care îl împarte cu Julia. Nu este o întâmplare izolată: comenzile prin aplicații devin din ce în ce mai frecvente în spitalele din Madrid. Personalul medical, pacienții și curierii confirma această practică, care duce la creșterea risipei alimentare. Un studiu publicat de Societatea Spaniolă de Sănătate Publică arată că 35% din mâncarea servită în spitalele din lume ajunge la coș, iar fiecare pacient internat aruncă, în medie, aproape un kilogram de alimente pe zi.

Dieta prescrisă, greu de respectat

În spitalele din Madrid nu există restricții pentru a aduce mâncare din afară, pentru că se presupune că este destinată aparținătorilor. Totuși, e greu de verificat dacă mâncarea nu ajunge de fapt la pacienți, explică autoritățile sanitare. Problema este că bolnavii trebuie să urmeze dieta stabilită de medici. Ministerul Sănătății atrage atenția că „pacienții nu ar trebui să comande mâncare, deoarece cei care tocmai au trecut printr-o operație sau urmează tratamente oncologice trebuie să respecte o alimentație adaptată situației”.

Tradițional, rolul curierilor era îndeplinit de familii.  În fața Spitalului 12 de Octubre, Jaime, externat recent după o operație la genunchi, povestește cum prietenii i-au adus inițial Cola, apoi chiar bere fără alcool. Tot acolo, Jeromo González așteaptă să fie condus acasă după o consultație. A stat internat șase luni în urma unui anevrism și își amintește că legumele primite erau imposibil de mestecat. În tot acest timp, familia i-a adus mâncare de acasă. „Cu ce îți dau ei aici nu te recuperezi”, spune ironic Kelly, fiica sa.

Bucătăriile spitalelor și risipa alimentară

Conform autorităților, în spitalele din Madrid se pregătesc zilnic peste 50 de meniuri diferite, în funcție de diete. Diferențele sunt însă minore: tipul de pâine la micul dejun, aroma iaurtului sau tipul de desert. De pildă, Spitalul Ramón y Cajal oferă cinci tipuri de desert: gelatină, cremă de caramel, iaurt, compot de mere și înghețată. Unii pacienți pot alege dintr-un număr limitat de  opțiuni, dar majoritatea primesc meniul stabilit de dieteticieni.

Plângerile legate de calitatea mâncării sunt o situație obișnuită în toate cele patru mari spitale publice din Madrid: La Paz, Ramón y Cajal, Gregorio Marañón și 12 de Octubre. Toate au bucătării proprii, nu externalizează serviciul. În La Paz, de exemplu, 300 de persoane gătesc zilnic peste 4.000 de tăvi, distribuite între mic dejun, prânz, gustare și cină. Tot ce rămâne se aruncă, conform reglementărilor sanitare privind gestionarea deșeurilor. „Nu știm ce se întâmplă cu alimentele odată ce părăsesc bucătăria, așa că tot ce revine se aruncă, chiar dacă e neatins”, explică Mar Robles, asistent de bucătar în Spitalul 12 de Octubre.

Astfel ajung la gunoi chiar și pachete de biscuiți nedesfăcute sau mâncarea gătită în oale mari. Alteori, se pregătesc mai multe tăvi decât e nevoie, pentru că bucătăria nu primește la timp informații despre pacienți externați ori cei puși la regim de post pentru analize.

Costuri și paradoxuri

Mâncarea aruncată înseamnă bani pierduți. Principalele spitale publice din capitala spaniolă cheltuie între 2 și 4 milioane de euro anual pe alimentație, conform Portalului de Achiziții al Comunității Madrid. Este însă dificil de calculat impactul risipei, deoarece numărul pacienților și dietele lor variază.

Între timp, mirosul de piure din tăvile pacienților se amestecă pe holuri cu aroma hamburgerilor aduși de Glovo. Curierii confirmă că spitalele sunt destinații frecvente, atât pentru pacienți, cât și pentru personalul medical. Totuși, nu toți acceptă aceste comenzi, pentru că sunt complicate. „De multe ori trebuie să cauți camera pacientului și pierzi mult timp”, spune Raynold. Uneori, recepția nu îi lasă să intre: „Spun că trebuie să vină clientul jos, pentru că noi venim de pe stradă și aducem microbi din exterior”.