FOTO: Dreamstime/Irochka
Un grup de elevi din clasa a XII-a de la Colegiul Naţional „Unirea”, Alexia Precup, Vlad Alexandru Ignat şi Răzvan Azbe-Vâlcescu, au dezvoltat un kit de testare a calităţii mierii de albine, care poate depista impurităţile sau elementele cu care acest produs ar putea fi contaminat, după ce au realizat o cercetare ştiinţifică şi o corelare interdisciplinară între biologie şi chimie, transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
„Proiectul a implicat şi cercetare ştiinţifică şi o corelare interdisciplinară între biologie şi chimie şi, în plus, a fost un proiect care s-a îndreptat către o formă de sustenabilitate. Fiindcă elevii, iată, s-au gândit să mâncăm sănătos, să alegem produsele în mod corect, să evităm produsele contaminate. Ar trebui, până la urmă, chiar şi cu producătorii, să poată lua legătura. Ar trebui dat un semnal şi către protecţia consumatorilor şi, dacă ar veni, iată, dinspre tineri, cu atât mai mult ar trebui luat în considerare”, a declarat directorul Colegiului Naţional „Unirea”, Aurora Manuela Stănescu.
Profesoara de chimie Cristiana Chira a precizat că cei trei elevi au selectat foarte bine substanţele chimice, astfel încât să nu fie toxice sau periculoase pentru cei care ar dori să testeze acasă mierea de albine.
„La faza judeţeană a Olimpiadei de Creativitate Ştiinţifică, un echipaj de trei elevi de la Colegiul Naţional „Unirea” a testat mierea de albine de diferite adaosuri care se introduc sau nu în miere şi falsifică puţin calitatea mierii de albine. De exemplu, testează conţinutul de glucoză să vadă dacă nu se adaugă glucoză, care să dea dulceaţă, dar şi conţinutul de amidon. Pentru că gândirea lor a fost să creeze un kit uşor de utilizat inclusiv acasă, ei au prevăzut cum ar putea să arate acest kit pe care ar putea să-l aibă toată lumea în casă. Au selectat foarte bine substanţele chimice ca să nu fie toxice sau periculoase pentru cine vrea să testeze mierea. Deci este o procedură extrem de simplă şi să pot testa două sau trei adaosuri în mierea de albine”, a declarat presei profesoara de chimie Cristiana Chira.
Prototipul acestui proiect de testare a mierii de albine, creat de cei trei elevi a fost prezentat, în urmă cu o săptămână, Familiei Regale a României, în timpul vizitei efectuată la Colegiul din Târgu Mureş.
„Proiectul nostru s-a născut dintr-o dorinţă de a încuraja un consum mai sigur. Rapoartele Uniunii Europene arată că până la 46% din eşantioanele de miere testate au fost descoperite ca având diverse altele elemente în ele, adică au fost contaminate, fie cu conservanţi, săruri sau amidon, iar kitul nostru propune câteva teste simple prin care consumatorii pot să devină proprii inspectori ANPC şi, aşadar, să realizeze cât de veritabilă este mâncarea lor, în special mierea”, a subliniat eleva Alexia Precup.
La rândul său, Răzvan Azbe-Vâlcescu a subliniat că acest kit se bazează pe trei reacţii chimice simple, cu substanţe sigure, iar un consumator de miere ar trebui să ştie că în acest produs pot exista aditivi, chiar dacă este că cumpărat din comerţ sau de pe marginea drumului.
„După ce am citit acel studiu făcut de Uniunea Europeană, ne-am gândit dacă există nişte reacţii simple care pot fi realizate cu nişte substanţe relativ comune şi uzuale, prin care să putem identifica anumiţi aditivi. Şi, săpând puţin mai adânc, am descoperit trei reacţii importante pe care le-am împachetat frumos într-un kit cu instrucţiuni, cu anumite proceduri de utilizare, cu scopuri demonstrative, bineînţeles. Mie mi s-a părut că a fost un proiect de impact, atât la Olimpiadă, cât şi acum, recent, când l-am refăcut. A dat nişte reacţii foarte frumoase, colorate, şi cred că acesta este modul prin care am impresionat noi, prin partea practică. Partea aceasta de apicultură este extrem de vastă şi, într-adevăr, este mult de descoperit”, a afirmat Răzvan Azbe-Vâlcescu.
Al treilea membru al echipei, Vlad Alexandru Ignat, a prezentat concret în ce constă acest kit: „Prima este reacţia cu azotatul de argint, care poate să ne arate dacă există contaminare cu diverse cloruri şi rezultă un precipitat alb brânzos. Avem şi testul cu iod, care arată dacă există contaminare cu amidon. Rezultatul este un precipitat de culoare albastră, iar testul cu clorură ferică arată dacă avem sau nu conservanţi. Deci putem observa un precipitat portocaliu”.
El a precizat că o veste îmbucurătoare este faptul că nu au fost depistaţi astfel de aditivi în mierea certificată BIO, pe care au supus-o testării.
Echipa Colegiului Naţional „Unirea” a ocupat poziţia a zecea la Olimpiada Naţională de Creativitate Ştiinţifică cu acest kit de testare, după ce s-a calificat de pe prima poziţie la Olimpiada Judeţeană.
Profesoara de Biologie, Cristina Branea, a arătat că atelierul de biochimie al Colegiului, în care activează şi cei trei elevi, este un semi-maraton experimental interdisciplinar şi că în prezent are loc o predare a ştafetei din partea elevilor de clasa a XII-a, care au absolvit cursurile Centrului de Excelenţă la disciplina biologie, către colegii lor mai mici.
„Pentru cei pasionaţi, care speră să treacă de testarea pentru a fi admişi la centrul de excelenţă, sunt lucrări interdisciplinare care practic combină teoria cu practica, care să vor să arate caracterul aplicativ al cunoştinţelor şi corelaţiilor între foarte multe discipline, nu numai cele ale ştiinţei, ci şi în viaţa de zi cu zi. De exemplu, studiem capilaritatea la vasele de sânge şi în construcţii. Ca să vă dau un exemplu, astăzi se extrage ADN din fructe, se fac experienţe de migrare a moleculelor prin foiţa de ceapă. Avem prototipul cu mierea şi o formă de capilaritate care nouă, astăzi, ne-a produs o surpriză foarte plăcută, un curcubeu de culori prin care noi de fapt demonstrăm foarte multe lucruri, inclusiv cum se fac schimburile de substanţe şi gaze la nivel celular. Practic pare o jucărie ce avem noi în sală, dar explică nişte concepte biologice extrem de importante pe care ei le folosesc fie pentru a se pregăti pentru examene, fie pentru a pregăti concursuri, fie efectiv din pasiune”, a conchis Cristina Branea.
