foto: Pexels.com/David Bartus
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins cererea Ministerului Agriculturii și a unor entități private – de suspendare a efectelor hotărârii Curții de Apel Cluj din 18 martie 2025, confirmând astfel că pesticidele neonicotinoide rămân interzise în România, iar autorizațiile ilegale nu mai pot produce efecte, anunță Asociația Eco Ruralis. Decizia a fost deliberată în regim de urgență pe 29 aprilie 2025 și publicată pe 30 aprilie, notează Economedia.
Vă recomandăm să citiți și: Războiul neonicotinoidelor ia amploare | Mesajul ministrului Agriculturii către fermieri: „Toată sămânța pe care fermierii au tratat-o până la data deciziei Curții de Apel va fi utilizată în agricultura din România.(…) Pentru că vrem stabilitate!”
Înalta Curte a întărit hotărârea executorie emisă de Curtea de Apel Cluj (sentința civilă nr. 131/2025) în procesul câștigat de Asociația Eco Ruralis și Federația ROMAPIS împotriva Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
„E important să clarificăm că decizia publicată azi nu face parte din procedura oficială de recurs. Recursul a fost înaintat de Ministerul Agriculturii tot la Înalta Curte, în paralel cu această procedură “specială” și nu avem încă o dată stabilită pentru judecare”, arată Asociația.
„Există alternative și este timpul tranziției”
Conform acesteia, decizia vine în contextul în care un sondaj realizat de CURS în aprilie 2025 arăta că 89% dintre români nu doresc alimente produse cu pesticide, iar aceeași proporție se opune folosirii de pesticide interzise în Uniunea Europeană. Mai mult, opoziția din mediul rural este chiar mai fermă decât cea din urban, semn că fermierii mici și cetățenii din sate conștientizează impactul toxic al acestor substanțe.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
„Există alternative și este timpul tranziției. Este important să înțelegem că această interdicție nu reprezintă un capăt de drum, ci o oportunitate pentru agricultura românească. Există mijloace legale pe piață pentru combaterea dăunătorilor (ex. Tanymecus dilaticollis sau Agriotes spp.), care s-au dovedit eficiente și durabile în alte state membre. Acestea trebuie numai înțelese, promovate și adoptate de fermele mari, așa cum se întâmplă în tot restul EU.
Fermierii mari încă au posibilitatea să se reorienteze către semințe netratate sau culturi mai puțin vulnerabile la dăunători, iar statul trebuie să joace un rol activ în sprijinirea tranziției prin informare, subvenții și cercetare publică. Nu este vorba despre abandon, ci despre responsabilitate colectivă pentru un sistem alimentar sigur, calitativ, legal și sustenabil.
Cetățenii și justiția transmit un mesaj clar: securitatea alimentară, sănătatea și biodiversitatea sunt priorități, nu monede de schimb politic. Partidele politice trebuie să răspundă acestor așteptări. Vocea cetățenilor trebuie să conteze, mai ales când justiția confirmă ceea ce oamenii spun răspicat: România nu vrea pesticide periculoase, interzise în Uniunea Europeană”, conchide Asociația Eco Ruralis.
