Sursa foto: Unsplash
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a propus recent introducerea unei taxe pe alimentele bogate în grăsimi, zahăr și sare (HFSS) în Grecia, cunoscută sub denumirea de „taxă pe sănătate”, „taxă pe zahăr” sau „taxă pe grăsimi”. Deși aceste taxe sunt aplicate în multe alte țări pentru combaterea obezității, guvernul elen nu ia în considerare o astfel de măsură, notează publicația Ekathimerini.
Ministrul Economiei Naționale și Finanțelor, Kostis Hatzidakis, a declarat pentru Kathimerini: „O astfel de taxă nu este inclusă în planul guvernului”.
La nivel global, taxa pe băuturi răcoritoare cu zahăr este implementată în 108 țări
La nivelul Uniunii Europene, 12 state membre aplică deja astfel de taxe, iar la nivel global, taxa pe băuturi răcoritoare cu zahăr este implementată în 108 țări, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Cu toate acestea, Grecia înregistrează o situație alarmantă: 62,3% din populație este supraponderală, iar 24,9% suferă de obezitate, conform acelorași date.
Propunerea nu este una nouă pentru Grecia. În martie 2015, Yanis Varoufakis, pe atunci ministru de Finanțe, a inclus o măsură similară în propunerile trimise Grupului de la Bruxelles, dar aceasta nu a fost implementată.
În prezent, guvernul condus de Noua Democrație respinge această inițiativă, în principal din cauza inflației care continuă să afecteze puternic consumatorii.
„Chiar dacă impunerea unei taxe pe sănătate ar fi însoțită de o reducere a taxelor pentru alte produse, este probabil ca toată lumea să se concentreze pe creșterile de preț pe care le-ar aduce această măsură”, a explicat o sursă guvernamentală pentru Ekathimerini.
„Taxele speciale nu contribuie la protejarea sănătății publice”
Pe lângă preocupările legate de inflație, industria locală respinge vehement această idee.
„Taxele speciale, pe de o parte, nu contribuie la protejarea sănătății publice, deoarece nu s-a documentat științific că afectează alegerile alimentare ale consumatorilor, creșterea în greutate sau obezitatea, iar pe de altă parte, nu generează veniturile publice așteptate.
Dimpotrivă, s-a demonstrat că afectează competitivitatea, locurile de muncă, cresc costurile administrative și încurajează comerțul transfrontalier ilegal. Credem că alte eforturi, mai colaborative și mai substanțiale, pot ajuta consumatorii să ia decizii alimentare informate”, a declarat Asociația Industriei Grecești de Băuturi Răcoritoare (SEVA) pentru Kathimerini.
