FOTO: Pixabay
România continuă să piardă sume uriașe din colectarea taxei pe valoare adăugată. Așa-numitul GAP de TVA, adică diferența dintre TVA-ul teoretic colectabil și cel efectiv încasat de stat, rămâne la un nivel ridicat.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Avocatul specializat în fiscalitate Gabriel Biriș explică pentru Economedia că „GAP înseamnă «gaură», adică ceea ce nu se colectează din ce ar trebui colectat”. Estimările se fac prin raportarea TVA necolectat la TVA-ul teoretic colectabil, cunoscut sub acronimul VTTL.
„La rândul lui, VTTL este calculat ca diferență dintre Ideal VAT Revenue, Policy GAP și GAP-ul generat de autoconsum”, arată avocatul.
Autoconsumul contează puțin în pierderile de TVA
Autoconsumul – consumul din producția proprie – este un factor minor în pierderile de TVA, explică Gabriel Biriș. „Autoconsumul duce evident la scăderea veniturilor din TVA, pentru că bunurile subiect al autoconsumului nu sunt în mod evident fiscalizate. În general vorbim aici de legume, fructe, carne, ouă, lapte, brânză și alcool – vin, țuică, produse în gospodării.”
Acesta subliniază că autoconsumul este un fenomen natural, nu o formă de evaziune. „Un autoconsum mai mare ar duce la un VTTL mai mic și, implicit, la un GAP mai mic.”
În contextul economiei românești, impactul este limitat. „Variația GAP ca urmare a unei recalculări a autoconsumului nu poate depăși 1% din VTTL, chiar dacă estimăm efectul autoconsumului la 2-3%”, explică specialistul.
Vinul și produsele nefiscalizate: cât contează cu adevărat
Un exemplu discutat este piața vinului, unde pragul legal pentru producția destinată autoconsumului este de 1.000 de litri anual. Totuși, pragul de 100.000 de litri marchează obligativitatea antrepozitelor fiscale. Industria viticolă susține că jumătate din piață este nefiscalizată.
„Intră, dar contribuția autoconsumului la GAP este una redusă. Cred că estimarea industriei se referă la cantitate, nu la valoare. Vinurile nefiscalizate sunt preponderent cele vrac, la bidon, cu prețuri foarte mici”, precizează Biriș.
Găurile mari vin din tranzacțiile între firme
Specialistul subliniază că principala sursă a GAP-ului este mediul de afaceri, nu consumul populației. „Imensa parte a GAP-ului de 30,6% nu poate veni decât din B2B, nicidecum din B2C”, spune el.
Potrivit estimărilor, doar aproximativ 5% din pierderi provin din nedeclarări în zona B2C, restul fiind legate de fraude în B2B. „În B2B, principalele surse sunt frauda carusel, insolvențele și importurile la prețuri subevaluate și vânzările nedeclarate.”
Ce soluții există pentru reducerea GAP-ului de TVA
Pentru diminuarea pierderilor, Gabriel Biriș propune soluții legislative și administrative.
„Legislativ, prin extinderea taxării inverse, de preferință generalizată pentru toate achizițiile de peste un anumit plafon, de exemplu 5.000 de euro”, afirmă avocatul.
Dacă o astfel de măsură nu ar primi aprobarea Comisiei Europene, o alternativă ar fi introducerea taxării inverse în B2G, model folosit deja în Italia și Polonia sub numele de split TVA.
De asemenea, Biriș recomandă extinderea taxării inverse pentru bunuri și echipamente care nu sunt vândute direct consumatorilor: „Tractoare, camioane, îngrășăminte, fertilizatori, echipamente industriale, inclusiv roboți.”
La nivel administrativ, este nevoie de o modernizare a instituțiilor fiscale. „Creșterea capacității ANAF de a prelucra volumul uriaș de date colectate prin RO e-Diverse și SAF-T este esențială pentru a direcționa inspecțiile acolo unde riscurile sunt reale”, subliniază specialistul.
Lipsa datelor precise, o problemă majoră
„Este regretabil că nu avem, după atâta timp, studii oficiale care să indice structura GAP-ului, fără de care politicile anti-evaziune sunt făcute ‘în orb’”, atrage atenția Gabriel Biriș.
Concluzia sa este clară: autoconsumul are o contribuție marginală, în timp ce fraudele complexe din mediul de afaceri sunt principala cauză a pierderilor de TVA. Pentru ca statul să recupereze sumele pierdute, este nevoie de reforme consistente și de o analiză fiscală bazată pe date reale, nu doar pe estimări.
