FOTO: Pixabay
Declarația recentă a președintelui ANAF, Adrian Nica, potrivit căreia „gemul pe care îl face în casă bunica” influențează diferența uriașă dintre TVA-ul datorat și cel colectat în România, a stârnit reacții aprinse. Printre cei care au intervenit în dezbatere se numără și avocatul specializat în fiscalitate Gabriel Biriș, care admite că există o legătură între autoconsum și încasările din TVA, dar subliniază că impactul real este minor, arată Economedia.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
„Parțial corect”, a scris Biriș pe pagina sa de Facebook, precizând că fenomenul de autoconsum este firesc, mai ales în mediul rural. „Da, autoconsumul generează GAP de TVA. Asta e evident și normal, mai ales în zona rurală. Numai că zone rurale și autoconsum au și bulgarii, și ungurii, și polonezii, și nemții, și spaniolii, și italienii. Toți au. Dar niciuna din țările astea nu are GAP de peste 30%”, a adăugat el.
România nu știe exact de unde vine deficitul
Biriș atrage atenția că România nu are încă o analiză completă a structurii deficitului de colectare a TVA, cunoscut sub denumirea de „GAP de TVA”. Deși în primăvară fusese anunțat un parteneriat între Ministerul Finanțelor, Universitatea Babeș-Bolyai și Academia de Studii Economice pentru calcularea detaliată a acestui indicator, proiectul pare blocat.
„România încă nu știe de fapt care este structura GAP-ului. Parteneriatul anunțat a rămas la stadiul de declarații. Nu avem calcule oficiale ale Finanțelor privind cauzele reale. Cum a putut Ministerul condus de dl. Boloș să implementeze măsuri costisitoare, fără să știe de unde vine pierderea?”, întreabă Biriș.
El estimează că autoconsumul explică cel mult 2-3% din diferență, în timp ce cea mai mare parte, peste 25%, ar proveni din tranzacțiile B2B și B2G, adică între firme și în relația companiilor cu statul.
ANAF: autoconsumul e inclus în calculele oficiale
Șeful ANAF, Adrian Nica, a explicat într-o emisiune televizată că datele folosite pentru calculul GAP-ului provin din raportările pentru anul 2022. „Așteptăm publicarea datelor pentru 2023. Țări precum Bulgaria au cerut asistență de specialitate pentru a recalibra formulele de calcul. Asta încercăm să facem și noi, să ne prezentăm mai corect către Comisia Europeană”, a spus Nica.
El a recunoscut însă că, în metodologia actuală, autoconsumul – inclusiv producția alimentară destinată uzului propriu, precum gemul făcut în gospodărie – este considerat un factor care influențează diferența de TVA. „Din păcate, astăzi, da, este calculat la GAP-ul de TVA”, a declarat șeful ANAF.
România, campioană europeană la neîncasarea TVA
Conform ultimului raport al Comisiei Europene, România a înregistrat în 2022 cel mai mare deficit de colectare a TVA din Uniunea Europeană – 30,6%, echivalentul a 8,47 miliarde de euro pierduți din potențiale venituri bugetare.
În timp ce media europeană este de doar 7%, țări precum Polonia, Ungaria sau Italia, deși au economii cu sectoare informale comparabile, au reușit să reducă semnificativ diferența prin măsuri de digitalizare și controale țintite.
Un apel la claritate și transparență
Biriș consideră că discuția deschisă de șeful ANAF poate fi utilă dacă duce la o analiză reală, bazată pe date, nu pe supoziții. „Sper ca acum, cu subiectul pe masă, să reușim să tragem o concluzie oficială privind structura GAP-ului. Doar așa putem ști ce măsuri trebuie luate”, spune avocatul.
El sugerează însă că lipsa unei analize detaliate ar putea fi convenabilă pentru cei care nu vor ca „adevărata cauză a pierderilor” să fie cunoscută. „Nu cumva pentru că rezultatele ar arăta ceea ce mulți nu vor să se știe?”, întreabă el retoric, în încheierea postării sale.
Dezbaterea despre cât „fură” gemul bunicii din TVA a devenit, astfel, mai mult decât o anecdotă fiscală – un simptom al unei probleme sistemice: lipsa de transparență și de date clare privind pierderile bugetare care țin România, an de an, pe ultimul loc în Uniunea Europeană la colectarea TVA.
Citește și:
