foto: freepik.com
Dovleacul este vedeta toamnei și se pretează la foarte multe preparate, de la micul dejun, gustări și supe la mâncăruri scăzute, garnituri și deserturi. Este unul dintre cele mai versatile alimente vegetale, fiind în realitate clasificat în categoria fructelor, nu a legumelor. Este și foarte recomandat pentru că deși este mai dulce decât cartoful, conține mult mai puțin amidon și mult mai puține fibre, având un nivel calorit inferior acestuia.
Câte ceva despre preparatele numite fritters
Rețeta de mai jos constituie un exemplu sau un punct de plecare pentru alte experimente, dincolo de un preparat în sine. Dai întâi, ce înseamnă, exact, fritters? Înseamnă întâi de toate un preparat prăjit, dar în bucătăria contemporană asta se poate face într-o manieră acceptabilă, sănătoasă.
Definiția de dicționar ar fi: o porțiune de carne, pește sau fructe de mare, fructe și legume, trecute prin amestec de faină și lichid/batter sau prin pesmet/breaded, sau chiar doar o porțiune de aluat, prăjită.
Însumând acestei definiții preparatele din gastronomia românească, putem clasifica în categoria fritter snițelele, cașcavalul pane, dar și dovleceii sau vinetele pane. La fel de bine, și gogoșile sau clătitele pot fi considerate fritters. Sau crochetele de cartofi. Sau, dacă trecem feliile de mere, de exemplu, printr-o compoziție asemănătoare celei pentru snițele și apoi le prăjim și le pudrăm cu zahăr, tot de fritters e vorba.
Nu în toate limbile există un termen similar
Italienii le spun frittelle, este același lucru. Dar nu toate limbile au un cuvânt cu aceeași semnificație. Nici franceza nu are, și nu îi putem bănui de lipsă de imaginație gastronomică, la fel cum nici româna nu prevede un termen similar. Și asta pentru că respectivele preparate se numesc pur și simplu altfel și nu sunt reunite într-o categorie unitară.
Mai trebuie spus că mai nou în engleză sunt numite fritter și alte preparate mai interesante și nu propriu zis prăjite: sunt amestecuri de fructe sau legume, sau ambele, date pe răzătoate și amestecate cu puțin ou și puțină făină pentru a lega compoziția – în loc să aibă un înveliș exterior din ou și făină. Se gătesc în tigaie antiaderentă cu cantități minime de ulei și la foc mic spre mediu. Prăjitul în baie de ulei e invers: ulei mult și temperatură relativ ridicată. Iar asta face din așa zisele fritters contemporane un produs mult mai sănătos. Este și cazul celor din dovleac.
Ingrediente pentru 4 porții de fritters de dovleac
400g dovleac dat pe răzătoarea mare
1-2 cepe roșii
2 ouă
40 g amidon de porumb sau făină obișnuită, în lipsă
20 g cașcaval afumat ras pe răzătoare, sau alt tip de brânză rasă
ulei, sare, piper, rozmarin
Procedeu
Se curăță întâi ceapa și dovleacul, ceapa se taie felii cât mai subțiri, mai lungi sau mai scurte, nu e foarte importantă lungimea; iar dovleacul se dă pe răzătoarea mare.
Se amestecă dovleacul ras cu ceapa tăiată fin. Se adaugă oul, brânza rasă și amidonul/făina, puțin rozmarin, sau doar piper. Potrivim de sare.
Amalgamăm totul cu mișcări delicate.
Se iau din această compoziție cantități mici, cu lingura sau cu furculița, și se așează în tigaia aderentă încălzită la foc mediu cu puțin ulei, cam ca la clătite.
Se țin la foc mic-mediu până se rumenesc ușor pe o parte, apoi se întorc și procedăm similar.
Se servesc așa calde, dar se pot conserva foarte bine 2-3 zile în frigider și încălzi la microunde, sau chiar în aceeași tigaie, la flacără minimă.
Aceste preparate de tip fritters din dovleac se pot propune și la micul dejun, dar și ca garnitură, alături de pui pe grill sau la cuptor și salată verde. Pot și luate și la pachet, dar sunt și o garnitură ideală între mese.
Nu le putem numi chiftele pentru că nu este o compoziție unitară și închegată. În loc de dovleac, pot fi și din cartofi sau cartofi dulci, dovlecei sau topinambur, sau combinații.
