”Slaninijada” 2025 FOTO Zdravo Pancevo
„Slaninijada”, cel mai popular eveniment dedicat slăninii și produselor tradiționale din Serbia, ajuncă la ediția a 38-a, a avut loc între 13 și 16 februarie, în localitatea Kaciarevo, districtul Banat (provincia Voivodina). Festivalul a fost vizitat de peste 100.000 de persoane, dintre care cei mai mulți români. Se estimează vânzări de peste 7 milioane de euro.
„Trailere, furgonete și mașini au fost încărcate cu peste 100 de tone de slănină și 400 de tone de produse tradiționale sârbești, precum cârnați afumați, jamboane maturate, afumături, jumări, tobă și boia, aduse de micii și marii producători din toate regiunile Serbiei”, a declarat Ramona Rista, diplomat culinar.
Invitație pentru producătorii din România
Organizatorii, împreună cu diplomatul culinar Romana Rista, au lansat o invitație specială micilor și marii producători din România să participe la competiția din cadrul Slaninijadei 2025. Fiecare producător era încurajat să aducă mostre între 300 și 500 grame din slănina tradițională cu carne, contribuind astfel la promovarea patrimoniului culinar românesc într-un context european, concurând cu țările învecinate Serbiei.
Cei mai buni producători din Serbia și regiune
Festivalul a reunite peste 300 de expozanți din toate regiunile Serbiei, cei mai mulți fiind din Srem și Maciva, zone recunoscute pentru tradiția în creșterea porcilor și valorificarea produselor din carne de porc.
Prețurile din acest an au fost mai mari decât în anii trecuți, însă sârbii știu să își vândă marfa, oferind opțiuni pentru toate buzunarele. Kilogramul de jumări, slănină sau șuncă costă între 10 și 17 euro. Cârnații uscați au prețuri între opt și 15 euro pe kilogram, iar salamul se vinde între 12 și 20 de euro. Jumările sunt pe categorii, costă între opt și 12 euro.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
Slaninijada 1988 – 2025. O istorie a recordurilor culinare
De la afumătoarea zgârie-nori din 5.000 de table de slănină, la cea mai mare bucată de carne afumată din Serbia, înaltă de aproape doi metri. Cu o istorie de aproape patru decenii, festivalul culinar a creat încă de la prima ediție organizată în 1988 o istorie a spectacolelor și recordurilor culinare.
„Pentru mulți dintre români, poate nu e greu de imaginat că, în anii ’90, la Slaninijada, sârbii construiau adevărate zgârie-nori din slănină, cu vânzare direct de pe acoperiș! Dar totuși, cine ar fi crezut că o tablă de slănină poate deveni atât de valoroasă încât să fie păzită de toată lumea prezentă, publicul-cumpărător fiind cel mai bun gardian al păstrării tradiției, sârbi făcând din tabla de slănină un simbol al măiestriei unei rețete transmise din generație în generație?”, mai spune Romana Rista.
În 1992, sârbii ridicau în cadrul festivalului o afumătoare cu horn înalt de 18,5 metri din 5.000 de table de slănină. Această „sculptură” monumentală culinară a făcut istorie și înconjurul planetei. Presa internațională, inclusiv televiziuni din America, de la acea vreme arătând imagini de la Slaninijada.
„Casa de slănină”
A urmat în ’93 o casă din slănină, înaltă de 25 metri și lată de trei metri, cu un acoperiș din 1.800 de table mari de slănină, înșirate ca țiglele de pe casele bănățenilor.
De pe acest acoperiș „afumat” se făcea vânzarea în târg. Sârbii au creat apoi în ’94 „Cuțitul măcelarului”, un sătâr din 1.800 de table de slănină. În 1995, Slaninijada a surprins lumea cu o mașină de tocat carne construită din 2.000 de table de slănină.
Cea mai mare bucată cu slănină afumată din Serbia și premiată la Slaninijada a fost a unui producător din Kikinda. Aceasta a cântărit 173 de kilograme și a avut 1,73 metri lungime și 1,5 metri lățime.
Romana Rista – cunoscută publicului sub brandul Fata care Gătește cu Flori, dar și prin seria de broșuri „Zestre Culinară”, a făcut parte din juriul celor două competiții culinare de gătit din cadrul festivalului.
