Sursa foto: Actual de Cluj
Festivalul Plăcintelor din comuna clujeană Bobâlna ajunge în acest an la cea de-a treia ediție și va avea loc în data de 22 iunie, începând cu ora 22:00, chiar pe Platoul Răscoalei. Evenimentul, dedicat promovării patrimoniului gastronomic local și valorilor culturale tradiționale, transformă acest loc istoric într-o adevărată sărbătoare a gusturilor și tradițiilor, notează Actual de Cluj.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
În centrul festivalului stau plăcintele tradiționale – cu varză, cartofi, brânză sau silvoiță –, pregătite după rețete transmise din generație în generație și oferite spre degustare de gospodinele din zonă. Astfel, evenimentul devine o ocazie unică de a promova bucătăria autentică și de a celebra cultura locală.
Pe lângă deliciile culinare, festivalul include și un spectacol folcloric susținut de artiști consacrați și tineri interpreți din județul Cluj și din alte zone ale țării. Printre aceștia se numără Deți Iuga, Anca Branea și Grupul vocal „Tradiții bistrițene” (Mărioara Dragotă, Ileana Melian, Simona Pop Labiș, Teodora Simionca, Cornelia Hoha și Marioara Sigheartău). De asemenea, vor evolua tineri interpreți clujeni precum Adania Abrudan, Paul Sâmbotelecan, Dragoș Câmpean, Decebal Câmpean, Raluca Revnic, Paula Roberta Pașca, Catinca Crișan, Andra Moldovan, Alexandru Crișan, Antonia și Amira Pătruțiu, Ioana Tomoș, Cristian Mezei-Pop, Larisa Gurzău, Elena Goga și Ariana Sandor. Din zonă vor fi prezenți și Iulia Ghiță, Natalia-Adriana Crișan, Ștefania Haranguș, Marius Cămăraș și Maria Coroian.
Evenimentul are loc pe Platoul Răscoalei de la Bobâlna
Momentele de joc tradițional vor fi aduse de ansamblul folcloric „Cununa Apusenilor” al Casei de Cultură „Dumitru Sopon” din Gilău.
Festivalul include și activități dedicate copiilor: ateliere de pictură, desen, sculptură și țesut, dar și plimbări cu trăsura, completând astfel atmosfera de sărbătoare.
Evenimentul are loc pe Platoul Răscoalei de la Bobâlna, loc de mare însemnătate istorică. Între anii 1437 și 1438, aici a izbucnit una dintre cele mai importante mișcări țărănești din Transilvania medievală, declanșată de nemulțumirile adânci ale țăranilor români și maghiari față de abuzurile nobilimii. „Scânteia a fost aprinsă de introducerea unei noi contribuții fiscale, cunoscută sub numele de ‘a zecea papală’, pe lângă dările obișnuite”, se arată în relatările istorice.
Țăranii s-au adunat în jurul satului Bobâlna, unde și-au organizat rezistența sub conducerea lui Antal Budai Nagy. Deși la început au obținut câteva succese, răscoala a fost înăbușită, iar represaliile au fost dure: conducătorii au fost executați, iar țărănimea a fost supusă unui regim și mai sever.
În 1438, Dieta Transilvaniei a consfințit alianța dintre cele trei „națiuni privilegiate” – nobilimea maghiară, sașii și secuii –, excluzând complet țăranii români și maghiari de la orice formă de reprezentare politică. Răscoala de la Bobâlna a rămas un simbol al luptei împotriva nedreptății sociale în istoria Transilvaniei.
