Sursa foto: G4Food Băcănia Boierească este o afacere de familie care a început acum mai bine de 10 ani, din nevoia de a mânca sănătos, după cum ne spune Georgiana Păstrăv, coproprietara. Când a apărut și un copil în familie, proprietarii băcăniei au fost de părere că trebuie să încerce să-i ofere toate condițiile, asta incluzând o alimentație sănătoasă și sigură.
Pe vremea respectivă Georgiana cocheta cu zootehnia, cu agricultura. „Cumpărase soțul meu niște văcuțe angus. A adus vreo 10 din Austria și din Germania”, spune Georgiana, care mai adaugă faptul că ulterior au decis să proceseze produsele rezultate de la acestea. Aveau un restaurant în Suceava (pe care-l au și în prezent) unde le rămânea foarte multă carne neprocesată. Atunci le-a venit ideea să deschidă o băcănie unde să vândă cârnați, cotlet, salam și altele, pentru a valorifica acea carne rămasă.
Astfel, la demisolul pensiunii a apărut băcănia. Soții au apelat la „Bunicu’” și i-au explicat din prima că vor rețete curate, fără adaosuri, conservanți, aditivi, așa ca pentru ei și pentru copiii lor. „Bunicu’” reprezintă formula de adresare pe care o folosesc pentru un specialist care a lucrat foarte mult în acest domeniu de tranșare și procesare. El i-a ajutat să facă primele rețete. Acestea au fost păstrate până în prezent, cu mici modificări, dar calitatea lor a rămas.
Georgiana ne spune că e destul de dificil să mențină produsele curate, dar fac acest lucru pentru că este una dintre valorile lor. Dificultatea vine de la faptul că produsele sunt perisabile, motiv pentru care nu fac livrări în străinătate.
„Atât timp cât pe plan local avem două băcănii și cu cea din București, pe care urmează s-o deschidem, a treia, ne-ar acoperi și cât avem noi nevoie la procesare”, spune Georgiana, care mai adaugă faptul că în afară de fermă mai au abator și carmangerie. „Lângă fermă le avem pe toate integrate”, adaugă ea.
E un lanț închis, ne spune Georgiana, unde se asigură că există trasabilitate, adică modul prin care știu exact ce mănâncă animalele, până să ajungă la produsul final dat clienților.
Georgiana recunoaște faptul că afacerea nu este încă profitabilă pe partea de procesare. Ea spune că nu e profitabilă în ideea în care ei pun 95% carne în produse. „Nici nu ai cum să pui prețuri foarte mari, chiar dacă sunt produse calitative și premium, față de cele care se găsesc pe piață și care sunt făcute industrial.”
Potrivit ei, piața trebuie educată, în sensul în care să cumpere câte puțin, dar să știe că dă banii pe ceva sigur.
„Procesarea am făcut-o de la început, de când a venit întrebarea ‘Ce facem noi cu surplusul de carne?’”, spune Georgiana. Soții au accesat niște bani de la bancă și astfel au făcut carmangeria. Fondurile europene au fost doar pentru ferma de porci deschis ulterior. Inițial aceștia au încercat cu o altă rasă care nu a fost atât de eficientă, pentru că nu rămânea mai nimic din ei când erau tăiați. Astfel, Cosmin, soțul Georgianei, a trecut pe rasa bazna, pe care o au în prezent. „Sunt undeva la 300 de capete și urmează să mai crească!”, spune aceasta.
Angajați sunt 4-5 pe ferma de vaci, 2 sau 3 pe porci, în carmangerie și abator sunt undeva la 10 (aranjatori, procesatori, inginer alimentar, șef de abator și așa mai departe), iar în băcănie 4.
Factorul diferențiator e, în primul rând, siguranța cărnii prin calitatea acesteia, faptul că nu este importată din alte țări. „Vacile stau pe pajiște vara, adică mai bine de jumătate de an cât este cald și e iarbă, iar în sezonul rece le dăm furaje făcute tot de noi, recoltate și procesate.”
Când a deschis băcănia, familia Păstrăv s-a hotărât să ofere pâine, zacuscă, brânză și ceva dulce pentru clienți, astfel încât „să plece acasă cu lista bifată”. Aceștia au peste 20 de colaboratori cu care lucrează, din zona Moldovei, Iași, Suceava, Bacău și Piatra Neamț.
E mai greu să vinzi decât să produci
Într-o zi obișnuită la băcănie, angajații se asigură că au produse, iar dacă nu ei trebuie să dea comandă, să aranjeze totul astfel încât să arate bine și să aștepte clienții. „Nu este o anumită procedură, încercăm în fiecare zi ca cei care ne trec pragul să se simtă bine și să-și dorească să revină, pentru că nu găsesc doar produse bune, ci și personal care le zâmbește, le știu tipologia de cumpărare și așa mai departe”, explică Georgiana.
Principala provocare cu care aceștia se confruntă în prezent este vânzarea produselor. „Soțul meu a crezut că e mai greu să faci produsele, dar e mai greu să le vinzi, în ideea în care trebuie să găsești acei clienți care să pună preț pe calitate!”, adaugă ea.
De când au deschis băcănia, soții încearcă să educe clienții, spunându-le că sunt produse perisabile și că nu pot să-și ia un kilogram de tobă și să creadă că ține o lună. Soții recomandă clienților să ia câte puțin și să vină de două ori la băcănie. După cum ne spune Georgiana, sunt clienți care au înțeles, dar și unii care încă nu înțeleg de ce țin așa puțin produsele.
Asta e cea mai mare provocare, de a găsi clienții care să înțeleagă conceptul și munca lor. Și personalul a fost la un moment dat o problemă, dar acum, spune Georgiana, s-au stabilizat și speră să nu mai existe probleme.
Ca planuri de viitor, familia Păstrăv ne povestește despre deschiderea unei băcănii în București. Ei caută și colaborări cu alte băcănii sau restaurante din Capitală, care pun preț pe calitate.
„Am mai avut o tentativă de a deschide un magazin în Iași, dar a fost chiar înainte de pandemie și n-am avut om care să se ocupe acolo, n-am avut manager de magazin și după jumătate de an nu eram nici măcar pe zero”, a declarat Georgiana. După aceea s-au hotărât că cel mai bine e să-l închidă.
Următoarea încercare este în București. Georgiana este optimistă, pentru că deja există clienți care dau comenzi din Capitală, prin curierat. Deschiderea magazinului va fi făcută cam în două săptămânii, după cum preconizează Georgiana. În această perioadă soții Păstrăv caută personal.
Georgiana Păstrăv ne mai spune că afacerea o pregătesc pentru ca în viitor să fie preluată de copiii lor.
Prin campania „Fermier cu valoare adăugată”, G4Food promovează ideile de afaceri care îi inspiră pe fermieri să producă și să vândă produse cu valoare adăugată, nu doar materii prime.
Sursa foto: G4Food
