Foto: Turnul Sfatului
La aproape 20 de ani de la ”întregirea țării noastre în granițele ei firești„ apărea la Brașov, cu o întârziere de câțiva ani ”din cauza unor dificultăți de ordin material” cartea „Mărginenii în viața economică a Transilvaniei și a vechiului regat„, scrisă de Ioan Hașeganu, doctor în litere și licențiat în științe economice, scrie Turnul Sfatului. Documentul apare pe site-ul culturalia.ro.
”Industria agricolă Vlad”, cu afaceri până la Cluj, e dată ca exemplu în carte desre felul în care mărginenii știu să se descurce din punct de vedere financiar. Porniți din satul Poiana, ”sus, la o mie de metri, adăpostiți de crestele Carpaților” au făcut înconjurul lumii și au dezoltat o afacere prosperă în zonă, reușind ca într-un an să proceseze peste 3 milioane de lictri de lapte și să exporte produse până în Elveția.
Ion Vlad a început cu o mică tarabă unde vindea în centrul Clujului, în Piața Mihai Viteazu, brânză de burduf.
”Prin anul 1910, când guvernul de la Budapesta, a început opera de încurajare a industriei laptelui, prin înființarea de cooperative, cărora le punea la dispoziție mașini în mod gratuit și capital cu dobânzi minime, Ion Vlad singur fără ajutor, a înființat o lăptărie pentru fabricarea untului. Și iată minune. Untul fabricat de omul fără cunoștințe teoretice, dar înzestrat cu multă putere de observație, este cerut de piața Clujului cu tot mai multe insistențe, iar în anul 1913, primul transport de unt romanesc își face apariția pe îndepărtata piață a Berlinului. Și este bine primit”, scrie Hașeganu. Primul Război Mondial îl prinde la București, iar de acolo pleacă în est, ajunge în Rusia, iar de aici în Siberia și Japonia, ca la urmă să treacă în America.
”Aici a muncit. A servit ca barman, a facut negoț independent, atât cât îi permitea vocabularul lui sărac în cuvinte englezești”.
Se întoarce acasă și face un credit la Banca Albina după ce-și pierde banii câștigați în America pe drumul de întoarcere.
”În toamna anului 1928 Vlad începe fabricarea mezelurilor. Prima sa grije a fost să aibă meșter specialist de prim rang, a doua, să treaca la fabricație numai materii prime de cea mai bună calitate. Odată împlinite aceste condițiuni esențiale, produsele nu puteau fi decât de primă calitate Rezultatele au fost direct surprinzătoare”, scrie autorul. Ajunge ca în 1932 să producă peste 500 de mii de kilograme de mezeluri și să proceseze 3,18 milioane de litri de lapte.
”Ementhalul fabricat de firma Vlad este tot atat de gustos ca cel străin. Numai așa se explică de ce a ajuns această firma să prelucreze cea mai mare cantitate de lapte din țară, Astfel a ajuns Romania să nu mai importe Ementhal din Elveția, Eidamer din Olanda, ci chiar să exporle cașuri fine în aceste țări europene”, precizează Hașeganu.
