Durerea abdominală apărută la copii sau durerea de burtică în limbaj popular reprezintă unul dintre cele mai frecvente motive pentru care părinții se prezintă la medic cu cei mici. Cauzele pot fi multiple, printre ele și cea legată de alimentație. De fapt, medicii spun că există o relație între mâncat și durerile de burtică la copii, relație care se poate întinde până în adolescență și chiar mai târziu.
Durerea abdominală simplă la copii este de obicei localizată în centrul abdomenului sau acoperă o mare parte a abdomenului. În cele mai multe cazuri se rezolvă rapid fără tratament, alteori poate fi tratată eficient acasă, cu sprijinul medicului de familie sau al medicului pediatru, iar în unele cazuri mai grave este nevoie de internare în spital pentru investigații suplimentare și sau tratament.
„Regimul alimentar pe care îl are un copil are un impact, cu siguranță, asupra modului în care suportă această alimentație. Fie mănâncă prea mult sau i se oferă să mănânce prea mult, fie prea puțin, fie consumă alimente neadecvate pentru vârsta lui. Toate lucrurile astea pot să ducă la disconfort digestiv, pot să solicite diversele părți ale tubului digestiv și pot să dea, într-adevăr, durere abdominală”, a precizat dr. Raluca Ghionaru, medic de familie și președintele Asociației Române pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie (AREPMF).
Un studiu realizat în martie 2023 de Reveal Marketing Research pentru CIPRA a scos la iveală că 50% dintre români au probleme cu digestia din cauza alimentației nesănătoase, iar 41% acuză dureri de stomac.
Potrivit medicului de familie Raluca Ghionaru, mâncărurile prăjite, tocătura, alimentele excesiv procesate cu grăsimi și cu uleiuri sunt principalele produse alimentare care dau disconfort digestiv atât celor mici, cât și celor mari.
Dar 44% dintre români spun că nu au timp să își gătească singuri, iar calitatea alimentației lor și a familiei are de suferit din acest motiv.
„Copiii din ziua de azi nu mai au copilărie, mănâncă pe fugă, au program mai încărcat decât adulții, și uneori apare o durere repetitivă care ‘se cheamă’ depresie. Ori de câte ori apar aceste simptome vegetative ar trebui să luăm în seamă că acest copil are o potențială problemă (depresie)”, a semnalat prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel, președintele Comisiei pentru Sănătate din Senatul României cu ocazia lansării campaniei „Durerea abdominală funcțională” la copii, implementată în parteneriat cu Asociația Română pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie (AREPMF) și cu Societatea Română de Gastroenterologie Hepatologie și Nutriție Pediatrică (SRGHNP).
Mâncatul compulsiv, semn al unei afectări psihice la copil
Mâncatul compulsiv înseamnă consumul unei cantități neobișnuit de mare de alimente într-un timp scurt. Asociat multă vreme cu probleme de greutate și suferință psihologică, mâncatul compulsiv abia din 2013 a fost clasificat drept tulburare de alimentație. Poate apărea la adolescenți sau adulții tineri, dar și la copii. Nu doar cantitatea neobișnuit de mare de mâncare consumată definește alimentația excesivă, ci și pierderea controlului asupra mâncatului.
„Mâncatul compulsiv poate să fie un semn al unei afectări psihice la copil. Spunea d-l profesor Streinu Cercel de depresie, dar poate să fie și anxietatea, pe care ne-o calmăm mâncând mult mai mult decât ne trebuie sau încontinuu. La astfel de situații trebuie să fie atenți părinții, fiindcă acestea sunt semne indirecte ale faptului că există o suferință la acel copil”, a subliniat dr. Raluca Ghionaru.
Durerea abdominală funcțională nu apare numai în timpul mesei
Uneori pentru părinți este greu să facă diferența între durerile de burtică ale copilului și mai ales să identifice cauzele care le produc. Durerea abdominală funcțională este distinctă de durerea cauzată de orice patologie organică. Este de fapt acea durere abdominală care nu poate fi explicată pe deplin printr-o altă afecțiune medicală. Durerea abdominală funcțională nu apare numai în timpul mesei sau menstruației, are caracter episodic sau continuu, durează cel puțin 4 zile pe lună, timp de cel puțin 2 luni.
Pentru a exclude orice alte probleme gastrointestinale care ar putea produce durerile de burtică la copii, analiza scaunului și a probelor de sânge poate fi un instrument util de diagnosticare. Cel puțin 50% dintre copiii cu dureri abdominale funcționale au niveluri ridicate de anxietate.
„Durerea abdominală funcțională a copilului rămâne una dintre cele mai frecvente cauze de prezentare pentru consultație în cabinetul medicului de familie. În 80- 90% dintre situații, cauza durerii este de ordin funcțional, fără cauze organice pe care să le putem identifica foarte clar. Cel mai frecvent, în astfel de situații sunt incriminate stresul, emoțiile negative recurente, suferința psiho-afectivă a copilului, mediul familial dizarmonic, colectivitatea a cărei acceptanță socială a copilului poate fi foarte dificilă. 10-20 % dintre cauze sunt de natură organică și necesită intervenție terapeutică specifică, după evaluarea cauzelor și stabilirea diagnosticului. Igiena corectă, alimentația de bună calitate, accesul la servicii medicale și educaționale pot proteja pacientul. Identificarea corectă a factorilor de risc, a cauzelor durerii, vor permite inițierea unui tratament corect, eficient și mai ales rapid. Ca părinte, este esențial să urmărești zilnic starea generală a copilului tău, să petreci timp cu el, să-l asculți, cu temerile lui, cu bucuriile lui, cu tristețile lui, să-l cunoști pentru a-l putea ajuta să rămână și să crească sănătos”, a afirmat dr. Valeria Herdea, medic de familie și președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Durerea abdominală din copilărie, legată de alimentația dezordonată în adolescență
Copiii care suferă de dureri abdominale recurente au mai multe șanse de a prezenta tulburări de alimentație în perioada adolescenței și de-a avea probleme privind controlul greutății corporale. Un studiu publicat în Jurnalul Internațional al Tulburărilor Alimentare oferă dovezi privind asocierea între durerea abdominală recurentă la vârsta de 7-9 ani și controlul greutății la vârsta de 16 ani.
Cercetătorii de la Universitatea din Oxford, Universitatea Duke din SUA și Universitatea din Bristol au folosit cohorta de populație „Copiii anilor 90”, formată din 14.000 de copii din Marea Britanie, pentru a explora această asociere.
Dr. Kate Stein, autorul principal al studiului, de la Departamentul de Psihiatrie al Universității Oxford, a declarat că „un număr record de tineri sunt îndrumați către serviciile de sănătate pentru tulburări de alimentație, fiind de două ori mai multe trimiteri în 2020 decât în 2017. Factorii din spatele tulburărilor de alimentație sunt complecși, dar constatările noastre sugerează că, în cazul unor pacienți, durerile abdominale recurente din copilărie pot precede și pot contribui la probleme ulterioare. Deși nu putem confirma că durerile abdominale recurente din copilărie cresc riscul de a dezvolta o tulburare de alimentație, bănuim că unii copii se tem de durerea lor și încep să evite alimentele pe care le asociază cu durerea. Acest lucru i-ar putea pune apoi pe o traiectorie care duce la comportamente inutile cum ar fi postul în adolescență”.
În opinia autorilor studiului, evaluând alimentația dezordonată a pacienților cu probleme gastro-intestinale, medicii ar putea preveni tiparele de alimentație nesănătoase pe care acești copii le-ar adopta pe măsură ce cresc.
Surse: CIPRA, Child Mind Institute, Universitatea Oxford
