Colaj foto
Deja a trecut o săptămână de când a început școala, iar elevii din România nu primesc încă laptele, cornul și mărul, la școală, deși banii pentru acest program vin, intr-o măsură semnificativă, de la bugetul Uniunii Europene.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Copiii au rămas fără hrană, fermierii fără piață, iar Guvernul, fără soluții.
Oficial, Ministerul Agriculturii invocă proceduri birocratice, dar procesatorii din industria laptelui spun răspicat: „Totul s-a blocat din cauza majorării TVA de la 9% la 11%”.
În spatele acestei diferențe aparent minore se ascunde un impact social și economic uriaș: 2 milioane de copii fără hrană, 400.000 de litri de lapte scoși zilnic din piață și zeci de milioane de euro pierdute de fermieri și procesatori.
Pentru anul şcolar 2025-2026, conform Deciziei de punere în aplicare (UE) 2025/680, suma este de 6.178.236 euro pentru acordarea gratuită de fructe și legume și derularea măsurilor educative aferente și de 11.303.390 euro pentru acordarea gratuită de lapte și produse lactate și derularea măsurilor educative aferente.
La articolul 3, alineatul (1) au fost modificate sumele prevăzute initial, astfel: „ (1) Limita valorică zilnică per preşcolar/elev este după cum urmează: a) 0,80 lei pentru porţia de fructe şi legume; b) 1,18 lei pentru porţia de lapte de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf; c) 0,76 lei pentru porţia de produse de panificaţie.”
Răspunsul Ministerului Agriculturii: birocrația interministerială!
Întrebat de G4Food despre motivele întârzierii, MADR a transmis un răspuns oficial în care explică stadiul procedurilor:
”Referitor la proiectul de Hotărâre a Guvernului privind Programul pentru școli al României pentru perioada 2023–2029 și stabilirea bugetului aferent anului școlar 2025–2026, menționăm că procesul de avizare interministerială a fost inițiat la data de 14.07.2025, fiind implicate instituțiile avizatoare competente, respectiv Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Finanțelor, Ministerul Sănătății, Agenția Națională pentru Achiziții Publice, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Justiției.
În cadrul acestui proces, au fost transmise observații și propuneri de către Ministerul Finanțelor, Ministerul Sănătății, precum și de către Ministerul Justiției.
Pentru analizarea și integrarea observațiilor formulate, au fost solicitate puncte de vedere de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și Ministerul Sănătății.
Ulterior, pe baza răspunsurilor primite, proiectul de act normativ a fost revizuit și retransmis Ministerului Finanțelor spre avizare, prin adresa nr. 48/27.08.2025.
În prezent, proiectul de Hotărâre a Guvernului se află la Ministerul Finanțelor, în forma sa actualizată, pentru continuarea procedurii de avizare.”
Pe scurt, instituția plasează responsabilitatea întârzierii pe traseul birocratic al actului normativ, care necesită avize din partea mai multor ministere: Educație, Finanțe, Sănătate, Justiție, dar și instituții precum ANSVSA sau APIA.
Dorin Cojocaru: „Problema este fiscală”
În timp ce autoritățile invocă proceduri, Dorin Cojocaru, președintele APRIL, spune direct: problema e fiscală.
„La consiliile județene, TVA era 9%. În momentul când s-a mărit TVA-ul la 11%, s-a blocat programul. Acel 2% a blocat tot programul!”
„UE dă 17 milioane de euro, din 80 de milioane. Statul român pune diferența. Dar, pentru că TVA-ul a crescut, nu mai există acoperire în bugetul alocat pentru licitații.”
Consecința: consiliile județene nu pot semna contractele de livrare, iar copiii nu primesc produsele. Consiliile județene sunt stresate că nu s-a aprobat bugetul și, în lipsa acestuia, nu se pot organiza licitațiile.
S-a mai întamplat o situație identică, acum 2 ani, când a crescut prețul laptelui și 24 de județe au rămas fără lapte școlar.
Copiii vulnerabili, primii afectați
Problema depășește cifrele și ajunge în zonele defavorizate. „La țară, foarte mulți copii depind de mâncarea asta. Am întâlnit la Vaslui un caz dramatic: 11 copii, care nu aveau mamă. O fată de clasa a VII-a, sora lor, avea grijă de 10 frați. Și atunci am propus ca pachetele celor care refuză cornul și laptele și nu au nevoie de ele, să poată fi date unor astfel de cazuri.
Dar nu se poate, pentru că legislatia nu ne lasă. Legea spune că tu trebuie să livrezi un număr egal de pachete, cu numărul copiilor care au fost la scoală. Păi de unde să știm câți copii vin mâine la școală, când camionul pleacă la 5 dimineața? Sunt foarte multe probleme legislative în programul ăsta, pentru că noi, românii, ne scărpinăm invers”, spune Dorin Cojocaru.
Ori, tocmai această rigiditate legală, dublată de blocajul financiar, face ca hrana să rămână blocată pe hârtie, în timp ce elevii așteaptă în bănci.
Fermierii și procesatorii în colaps
„Din acești 80 de milioane de euro alocate programului, jumătate ajungeau la fermieri. Asta înseamnă 45 de milioane de euro pe an care nu mai intră în filiera laptelui”, explică Dorin Cojocaru.
Pe scurt, situația in cifre arată așa:
- 400.000 de litri de lapte pe zi nu mai ajung în școli;
- cererea de lapte scade cu 10%, ceea ce duce la prăbușirea prețului la poarta fermei;
- din 5 fabrici de lapte, 3 sunt deja pe pierdere.
„Dacă scade cererea de lapte cu 10%, se prăbușește prețul. Situația e complicată și lovește direct fermierii. Copiii așteaptă laptele școlar, fermierii așteaptă piața de desfacere, iar noi ne scărpinăm invers”, spune liderul APRIL.
Presiuni la Finanțe și riscul importurilor
Potrivit lui Dorin Cojocaru, președintele APRIL, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, s-a implicat personal pentru deblocarea programului. Dar fără rectificarea bugetară care să acopere TVA-ul suplimentar, licitațiile nu pot fi încheiate.
„Ori se organizează licitații și vine Sole Ungaria sau Sole Polonia și câștigă tot, ori noi ieșim din piață. E același mecanism ca la hipermarketuri, unde prețurile externe sunt mai competitive decât ale noastre.”
Din 5 fabrici de lapte, 3 sunt pe pierdere
„Dacă nu pui sămânță în pământ, de unde Dumnezeu să crească PIB-ul? Eu spun că transformăm o criză bugetară într-o criză economică, prin măsurile luate. Din 5 fabrici de lapte, 3 sunt pe pierdere. Eu vă spun: dacă din octombrie nu vedem TVA de 24%, e mare minune!”, avertizează Cojocaru.
Pentru procesatori, calculul e simplu: creșteri de costuri de 15%, plus 2% TVA, îi scot din competiție. Și atunci, spun ei, piața se va umple de produse aduse din afară.
Astfel, programul „Cornul și laptele” este prins într-o dublă capcană: birocrația interministerială și rigiditatea fiscală. În timp ce Guvernul discută avize și bugete, 2 milioane de copii rămân fără hrană, iar fermierii pierd zeci de milioane de euro.
„Este o situație complexă, dar nu trebuie să ratăm niciun cent din fondurile europene. Copiii așteaptă laptele școlar, fermierii așteaptă cererea, iar noi trebuie să găsim soluții”, avertizează Dorin Cojocaru.
