Seceta prelungită care a afectat România în 2024, compromițând peste 2,5 milioane de hectare de culturi, a repus pe agenda europeană una dintre cele mai sensibile nevoi ale agriculturii românești: irigațiile moderne.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Azi, Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) a votat amendamentul propus de europarlamentarul Dan Motreanu, amendament care ar permite finanțarea sistemelor de irigații din fondurile de coeziune ale Uniunii Europene. Acesta ar permite statelor UE să utilizeze fondurile disponibile prin Politica de Coeziune 2021–2027, pentru finanțarea dezvoltării sistemelor de irigații.
Irigațiile, recunoscute ca prioritate strategică
Până acum, politica de coeziune 2021–2027 a fost rezervată în special pentru dezvoltare regională, infrastructură, digitalizare sau incluziune socială. Amendamentul adoptat de REGI creează premisele legale ca statele membre să poată utiliza fondurile necheltuite pentru:
- Modernizarea sistemelor de irigații existente,
- Construirea unor rețele noi, adaptate schimbărilor climatice.
Această schimbare vine în cadrul evaluării de la jumătatea perioadei de programare, un exercițiu inițiat de Comisia Europeană pentru a adapta prioritățile investiționale la realitățile curente, de la securitate și apărare până la criza climatică și accesul la apă.
Flexibilitate și stimulente pentru investiții rapide
Noile reguli propuse aduc două vești bune pentru statele membre:
- Cofinanțare de până la 100% pentru proiectele din noile priorități,
- Rată de pre-finanțare crescută la 30%, ceea ce facilitează demararea rapidă a lucrărilor.
Aceste măsuri ar putea transforma complet capacitatea României de a-și moderniza sistemele de irigații, un domeniu cronic subfinanțat, cu infrastructuri învechite, unele moștenite din perioada comunistă.
Următorii pași: negocieri și implementare din 2026
Pentru ca amendamentul să devină realitate, urmează negocieri între Parlamentul European și Consiliul UE. Dacă este aprobat, obiectivul Comisiei este ca modificările să fie finalizate până la finalul anului 2025, iar implementarea programelor actualizate să înceapă din 2026.
Ce înseamnă asta pentru România?
România are milioane de hectare de teren arabil afectate anual de secetă, în special în sudul și estul țării. Accesul la fonduri europene pentru irigații ar putea:
- Susține fermierii în tranziția către o agricultură rezilientă la climă,
- Reduce pierderile de recoltă și instabilitatea veniturilor agricole,
- Crește competitivitatea sectorului agroalimentar românesc.
Dan Motreanu: ”Noile reguli propuse oferă statelor membre mai multă flexibilitate în utilizarea fondurilor”
”Dacă propunerea va fi acceptată și de Consiliu în cadrul negocierilor ce vor urma, modificarea va crea cadrul legal necesar pentru ca investițiile în irigații – fie în modernizarea celor existente, fie în construirea unor sisteme noi – să devină eligibile pentru finanțare în cadrul politicii de coeziune.
Amendamentul face parte dintr-un raport mai amplu privind actualizarea priorităților de investiții din Politica de Coeziune 2021–2027, realizată în cadrul evaluării de la jumătatea perioadei de programare.
Prin această evaluare, Comisia Europeană propune statelor member o reorientare opțională a fondurilor europene necontractate către alte domenii, precum competitivitatea, apărarea, tranziția energetică, locuințele accesibile, accesul la apă și gestionarea durabilă a resurselor de apă.
Noile reguli propuse oferă statelor membre mai multă flexibilitate în utilizarea fondurilor și introduc stimulente – precum creșterea ratelor de pre-finanțare la 30% și a cofinanțării la 100% – care să încurajeze investițiile rapide în noile priorități.
În perioada următoare, Parlamentul European va începe negocierile cu Consiliul Uniunii Europene pentru a stabili forma finală a noilor reglementări.
Obiectivul Comisiei Europene este de a încheia procesul de reprogramare împreună cu statele membre și regiunile în cursul anului 2025, astfel încât noile programe să poată fi implementate începând cu 2026”, afirmă europarlamentarul Dan Motreanu, într-o postare Facebook.